FMI ne controlează chiar şi fără acord. Finanţatorii internaţionali au venit la Bucureşti să-şi spună cuvântul pe buget şi redevenţe

O delegaţie a Fondului Monetar Internaţional (FMI) se află în aceste zile în România, autorităţile urmând să poarte discuţii atât pe bugetul pe 2016, cât şi pe noua lege a redevenţelor, dar şi pe proiectul de rectificare bugetară, deşi România nu mai are un acord formal cu instituţia.

România nu mai are un acord în vigoare cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), dar o delegaţie a instituţiei financiară este prezentă în România şi va avea discuţii cu Ministerul Finanţelor atât pe bugetul pe 2016, cât şi pe legea redevenţelor.

Vestea a fost dată chiar de către Eugen Teodorovici, ministrul de resort. „Astăzi (marţi – n.r.) o să fie deschiderea misiunii FMI. O să discutăm subiecte pe care le ştim cu toţii, în principal bugetul pe 2016, ce a rămas de implementat din toate reformele structurale, legea redevenţelor. Sunt mai multe subiecte pe ordinea de zi pe care le vom discuta zilele acestea cu reprezentanţii FMI“, a precizat Teodorovici. 

Acordul a expirat. Trăiască acordul

Afirmaţiile lui Teodorovici sunt surprinzătoare, având în vedere că acordul României cu FMI a expirat în data de 26 septembrie. Oficialii guvernamentali s-au arătat, însă, deschişi în ultima vreme faţă de parafarea unui nou acord, flexibil, cu FMI.

Întrebat dacă el consideră că un nou acord cu FMI ar fi oportun, Teodorovici a precizat că, în condiţiile actuale din mediul internaţional, un astfel de acord mult mai flexibil poate constitui un plus pentru România. Anterior, atât premierul Victor Ponta, cât şi Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), au argumentat că un astfel de acord poate fi folositor ţării noastre. 

De asemenea, şi preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a afirmat marţi, în Parlament, că un acord de tip preventiv este necesar pentru că va aduce avantaje în următorii doi ani. „În opinia noastră, care începe să se contureze, este necesar un acord cu Fondul Monetar Internaţional, nu pentru împrumut, pentru că nu avem nevoie de bani, dar un acord preventiv pentru următorii doi ani de zile nu poate să ne aducă decât avantaje“, a arătat Dragnea.

Ce vrea România în 2016

Analiştii spun că „nimeni nu vine neinvitat“ şi că, probabil, autorităţile române sunt cele care au chemat delegaţia FMI. 

„Nemaiavând un acord cu ei, nu mai sunt vizite de evaluare. Dacă sunt consultări tehnice, nu este nimic neobişnuit. Dar un nou acord este dependent de bugetul pe 2016, trebuie să fie unul echilibrat. Dacă deviaţiile sunt prea mari faţă de cifrele anunţate iniţial de către FMI privind deficitul pe 2016, nu prea are sens. Dacă autorităţile se înţeleg cu FMI pe deficit, atunci se deschide calea pentru un nou acord“, a spus, pentru „Adevărul“, Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal. 

El a avertizat că majorările de salarii din domeniul bugetar, care ar trebui să intre în vigoare de anul viitor, vor avea impact pe termen mediu asupra României. „Deja s-au luat decizii de majorare a salariilor în sectorul sanitar, în educaţie“, a avertizat Ionuţ Dumitru.

În vară, Eugen Teodorovici a declarat că vrea să construiască bugetul pornind de la un deficit bugetar de 1,2% din Produsul Intern Brut (PIB), la care să adauge o „deviere temporară“ de 0,5%. Calculul era făcut luând în calcul doar impactul noului Cod Fiscal, dar adăugând şi impactul noii legi a salarizării unitare, deficitul va urca la 2,8-2,9% din PIB.

PIB de 746 de miliarde de lei

Datele estimate de Comisia Naţională de Prognoză (CNP) - pe care, de regulă, Guvernul se bazează când construieşte bugetul de stat - arată că Produsul Intern Brut ar putea fi, în 2016, de 746,6 miliarde de lei. Acesta ar fi echivalentul a 168,1 miliarde de euro la cursul mediu estimat de CNP pentru 2016 de 4,44 lei/euro. Creşterea economică anticipată pentru 2016 de instituţie este de 4,1%. 

Având în vedere că în ultimii ani veniturile bugetare au oscilat în jurul valorii de 30% din PIB, putem spune că Guvernul ar putea avea în vedere, la construcţia bugetului de stat pe 2016, venituri în sumă de cel puţin 200-210 miliarde de lei (48-48,5 miliarde de euro). Şi, dacă adăugăm un posibil deficit bugetar (dacă va fi agreat de FMI) de 2,9% din PIB, cheltuielile bugetare ar putea urca spre 215 miliarde de lei.

Pentru acest an, bugetul estimează venituri la bugetul consolidat de 226 de miliarde de lei (31,9% din PIB) şi cheltuieli de 239 de miliarde de lei (33,7% din PIB).

Redevenţe cu scandal

Redevenţele la petrol şi gaze constituie un alt subiect important al discuţiilor cu FMI. Guvernul a prelungit la finele anului trecut sistemul de taxare pe segmentul de petrol şi gaze, după ce promitea, încă din 2012, majorarea redevenţelor la „media europeană“. 

În acest moment, sistemul de taxare din domeniu include redevenţele şi o serie de taxe temporare, respectiv taxa de 0,5% pe extracţie şi taxa de 60% pe liberalizarea gazelor. 

Redevenţa reprezintă o taxă pe care statul o percepe din valoarea producţiei. În sectorul de petrol şi gaze, redevenţele au valori cuprinse între 3,5% şi 13,5%, în funcţie de mărimea zăcământului. 

Noul sistem va cuprinde redevenţele, dar şi un supra-impozit pe profitul realizat de companii din activitatea de exploatare. Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) anunţa în iulie că noua modalitate de taxare a hidrocarburilor va intra în dezbatere în Parlament în sesiunea din toamnă şi va fi aplicată de la 1 ianuarie.

Valoarea totală a redevenţelor încasate de stat anul trecut din petrol şi gaze a fost de 1,36 miliarde de lei, cea mai mare parte fiind plătită de către Petrom şi Romgaz.

Ce aduce rectificarea bugetară din acest an

Guvernul va prezenta FMI şi proiectul privind rectificarea de buget, care este programată pentru 23 octombrie. Teodorovici a spus marţi că discuţiile vizează în special bugetul pe 2016, însă a precizat că „ne putem arunca ochii şi pe ceea ce facem la rectificare peste două săptămâni“. 

El a arătat că vrea să acopere toate nevoile financiare ale ministerelor pe acest an, dar şi să plătească la finele anului în curs o serie de obligaţii fiscale de pe 2016, pentru a uşura bugetul pe anul viitor.

„La rectificare vreau să acoperim tot ce înseamnă astăzi nevoi curente de plată pe masa ministerelor, inclusiv să aducem din anul 2016 ceea ce înseamnă titluri executorii ca tranşe, astfel încât pe 2016 să avem cât mai puţin de plătit, pentru că este un an când trebuie să avem un deficit cât mai redus. Tot ce se poate plăti în acest an plătim“, a afirmat Teodorovici.

De asemenea, el a anunţat că ar putea plăti necesarul de 500 de milioane de lei pentru fermierii afectaţi de secetă. Suma a fost promisă anterior de mai multe ori de către Daniel Constantin, ministrul Agriculturii.