FMI recomandă României o politică fiscală mai strictă, pentru că economia prezintă semne de supraîncălzire. Finanţele văd partea plină a paharului

Economia României prezintă semne de supraîncălzire, iar traiectoria politicii fiscale poate duce la creşterea volatilităţii, ceea ce ar afecta capacitatea ţării de a face faţă şocurilor externe şi ar încetini procesul de convergenţă, subliniază Fondul Monetar Internaţional (FMI), care recomandă ţării noastre o politică fiscală mai strict. Ministerul Finanţelor, însă, se bucură că Fondul şi-a îmbunătăţit prognoza de creştere economică.

Reprezentanţii FMI estimează că economia României va creşte cu circa 5% în acest an, dar motorul creşterii îl va reprezenta în continuare stimularea consumului prin relaxarea politicii fiscale. Totodată, FMI avertizează că printre principalele riscuri la adresa economiei româneşti se numără o posibilă schimbare bruscă în apetitul pentru risc al investitorilor, la nivel global.

„Pe plan intern, o continuă deterioare a balanţelor fiscale şi externe sau o slăbire a instituţiilor poate afecta încrederea investitorilor. Şocurile externe şi interne pot coincide, pot slăbi încrederea în economie şi pot afecta fluxurile de capital. Menţinerea unui nivel adecvat al rezervelor valutare, al buffer-relor fiscale şi o rată flexibilă de schimb ar atenua aceste riscuri”, se arată în raportul FMI, citat de News.ro.

Reprezentanţii FMI apreciază creşterea economică robustă din ultimul an, reducerea şomajului şi îmbunătăţirea condiţiilor de creditare, dar avertizează asupra semnelor tot mai clare ce indică supraîncălzirea economiei. Printre aceste semne sunt enumerate inflaţia tot mai mare şi creşterea deficitelor gemene.

În acest context, FMI consideră că România ar trebui să adopte o atitudine mai prudentă în ceea ce priveşte politicile fiscale şi o creştere a predictibilităţii, astfel încât procesul de convergenţă spre standardele de viaţă mai ridicată din UE să nu fie afectat.

Finanţe: Economia României înregistrează o creştere puternică                                     

Într-un comunicat care răspunde precizărilor FMI, ministrul de Finanţe Eugen Teodorovici se laudă însă că FMI şi-a îmbunătăţit prognoza de creştere economică a României.

„Mă bucur că, atât Fondul Monetar Internaţional, cât şi Banca Mondială şi-au îmbunătăţit prognozele de creştere economică a României pentru anul 2018, de la 4,4% la 5,1%, respectiv de la 4,5% la 5,1%  şi se apropie din ce în ce mai mult de estimările din Programul de Guvernare. Deciziile adoptate în acest an, pentru încurajarea investiţiilor – simplificarea legislaţiei achiziţiilor publice, promovarea proiectelor în parteneriat public privat, înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii şi creşterea absorbţiei fondurilor europene, fac din România o destinaţie atractivă pentru investitori. Totodată, avem în vedere promovarea unor măsuri de eficientizare a activităţii ANAF şi de simplificare a legislaţiei pentru reformarea administrării fiscale care vor duce la o mai bună colectare a veniturilor bugetare şi va contribui la reducerea şi combaterea evaziunii fiscale”, a declarat ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici.

Potrivit Finanţelor, după finalizarea consultărilor bilaterale dintre reprezentanţii Ministerului Finanţelor Publice şi cei ai FMI, s„inteza concluziilor comitetului director al FMI a menţionat îmbunătăţirea stării economiei, rata scăzută a şomajului şi îmbunătăţirea sectorului financiar. România beneficiază de o creştere economică robustă, de creşterea numărului de noi locuri de muncă şi de o datorie publică scăzută”.

Ministerul susţine că o prioritate a sa este asigurarea unui spaţiu fiscal optim pentru stimularea investiţiilor publice prin creşterea eficienţei managementului fiscalităţii. Asigurarea veniturilor bugetare se va realiza prin reformarea sistemului de administrare fiscală şi construirea unei infrastructuri informatice adecvată bazelor de date fiscale şi administrării veniturilor. Pentru raţionalizarea cheltuielilor publice, s-a pus bazele unui sistem centralizat de achiziţii publice şi se va operaţionaliza în cadrul Ministerului Finanţelor Publice un departament de analiză a cheltuielilor.

„Pe termen scurt, politica fiscală va prioritiza cheltuielile de capital, iar deficitul bugetar va fi menţinut în cadrul regulilor fiscale ale UE. Strategia pe termen mediu prevede scăderea deficitului bugetar ESA de la 2,95% din PIB în 2018, la 1,45% în 2021. În acelaşi timp, Guvernul a decis menţinerea la 1% a obiectivului pe termen mediu pentru deficitul structural. Datoria publică de doar 36,8% din PIB înregistrată la nivelul sfârşitul anului 2017(conform legislaţiei naţionale fără finanţare temporară), este sustenabilă şi va rămâne sub 60% în toate scenariile de stres analizate. Este important de menţionat faptul că la nivelul datoriei publice la 31 decembrie 2017 a fost de 35% din PIB (conform metodologiei UE).

Pe termen mediu, se va menţine într-un ritm robust creşterea economică, iar poziţia externă va fi sustenabilă. Pentru al treilea an consecutiv creşterea economică a accelerat până la 6,9% în 2017, iar nivelul de ocupare a forţei de muncă a crescut peste nivelul anterior crizei. Măsurile economice transparente şi predictibile, menite să crească venitul gospodăriilor şi să reducă impozitarea indirectă, au continuat să fie principalul motor al creşterii economice. Efectele propagate ale măsurilor de stimulare şi tendinţa ascendentă a creditului de consum vor susţine tendinţa crescătoare. În acelaşi timp, contribuţia formării brute de capital fix la creşterea PIB a trecut de la o valoarea negativă în anul 2016 la una pozitivă în 2017, pe seama redresării investiţiilor private. La începutul anului 2018 s-a înregistrat o relansare semnificativă a lucrărilor de construcţii nerezidenţiale şi civile. Creşterea investiţiilor este aşteptată să se accelereze pe termen mediu, ca urmare a multiplicării efectelor generate de reducerea de a taxe, de îmbunătăţirea constantă a absorbţiei fondurilor UE şi de expansiunea volumului de creditare.

Conform Articolului IV din Statutul FMI, anual sunt evaluate politicile economice şi financiare ale tuturor membrilor pentru a urmări creşterea economică şi stabilitatea rezonabilă a preţurilor. În acest context s-au derulat consultări bilaterale între reprezentanţii Ministerului Finanţelor Publice şi cei ai FMI, iar rezultatul acestor analize au un caracter de recomandare”, arată Ministerul Finanţelor într-un comunicat.