Ioana Petrescu, fost ministru de Finanţe, despre efectele măsurilor fiscale: Creşteri de preţuri, concedieri, deprecierea leului

Prin aprobarea Ordonanţei 114, în data de 21 decembrie 2018, Guvernul a dat un atac concertat asupra trei domenii strategice ale economiei: energie, telecomunicaţii şi finanţe, scrie fostul ministru de Finanţe, Ioana Petrescu, pe blogul său.

„Printre zeci de pagini de măsuri se regăsesc şi câteva bune, însă,  multe dintre ele extrem de nocive, dintre care trei chiar letale pentru aceste domenii: taxa de 2% pe cifra de afaceri în industria energetică, taxa pe active de 0,2-0,4% în sistemul bancar şi taxa de 3% din cifra de afaceri în industria de telecom”, notează Ioana Petrescu. 

Potrivit acesteia, în primele zile după impact, reprezentanţii guvernului negau realitatea şi se întreceau în explicaţii la televizor că măsurile acestea nu sunt taxe şi nu vor avea efecte asupra populaţiei. 

„Un pic mai târziu, după ce efectele au început să apară, Guvernul a încercat să stingă focul cu furtunurile de apă. Mai exact, a aprobat Ordonanţa 19 din 2019, care reglează unele probleme din Ordonanţa 114, printre care modul de calcul al taxei pe active. Însă, nici incendiul şi nici emisiile radioactive ale Ordonanţei 114 nu se pot opri doar cu furtunuri cu apă”, arată fostul ministru de Finanţe. 

Printre efectele provocate de aceste măsuri legislative, Ioana Petrescu numeşte creşterea preţurilor, concedieri, credite mai puţine, deprecierea leului, scăderea exporturilor şi creşterea importurilor, dar şi împrumuturi mai scumpe.

Redăm integral explicaţiile Ioanei Petrescu, fost ministru de Finanţe:

Preţuri mai mari

În economie, e ca în biliard. Dacă loveşti o minge, trebuie să prevezi cum acea minge va afecta traseul celorlalte mingi din joc şi unde va ajunge fiecare dintre ele la final. Taxele majorate de aproape zece ori pe cifra de afaceri duc la preţuri mai mari, plătite de populaţie. DIGI, Telekom, UPC şi Vodafone au crescut preţurile serviciilor de telecom pentru abonaţi. Nu au fost singurii care au majorat preţurile. Inflaţia din România a ajuns de trei ori mai mare decât media UE. Conform ultimelor date Eurostat, în august 2019, România a avut cea mai mare rată anuală a inflaţiei dintre toate statele Uniunii.

Concedieri 

Când angajatorul trebuie să plătească taxe mult mai mari decât în anul precedent, este nevoit să mai reducă în forţa de munca pentru a putea plăti salariile. Telekom a restructurat 692 de poziţii din totalul de 5831 de angajaţi. First Bank a concediat 379 de persoane şi a închis 40 de filiale, iar preşedintele băncii a anunţat imediat după concedieri că măsurile sunt luate din cauza ”mediului operaţional impredictibil, care ne determină să ne reorganizăm modelul de business pentru a ne asigura un viitor sustenabil”. Adică, traduc eu, din cauza ordonanţelor care introduc taxe enorme pe active peste noapte.

Credite mai puţine

Taxa instituită pe active duce la o reducere a creditării, mai ales pentru populaţie. Datele BNR arată că exact asta s-a întâmplat, imediat după ce a fost publicată Ordonanţa 114. În decembrie 2018, s-au acordat gospodăriilor credite pentru consum în valoare de 57,9 miliarde. În ianuarie 2019, aceste credite au scăzut la 57,6 miliarde şi în februarie 2019, au ajuns la 57,5 miliarde. Abia în martie 2019 , odată cu intrarea în vigoarea a Ordonanţei 19, situaţia s-a redresat şi nivelul de creditare a populaţiei a ajuns la cel dinainte de intrarea în vigoare a Ordonanţei 114. Mai exact, între Ordonanţa 114 din decembrie 2018 şi Ordonanţa 19 din martie 2019, creditele totale către populaţie au stagnat la 133 miliarde, deşi înainte de decembrie 2018 erau pe un trend ascendent. Ca şi creditele pentru consum, creditele totale şi-au revenit în martie 2019, după ce Ordonanţa 19 a adus modificări Ordonanţei 114 pe partea bancară.

Scăderea de exporturi şi creşterea importurilor 

Ordonanţa 114 a făcut ravagii şi pe piaţa de energie. Mai exact, acum cumpăram mai mult din afară! Exportul de energie electrică a scăzut cu 32% în primele şapte luni ale anului 2019, în timp ce importurile au crescut cu 45%, conform INS. Importurile de gaze ale României au fost în iunie 2019 de 360 de ori mai mari decât acum un an, conform ANRE. Iar aceste importuri reprezintă gaz rusesc, conform e-nergia.ro. Adică, i-am ajutat pe ruşi cu acesta Ordonanţă şi ne-am sabotat pe noi!

Deprecierea leului 

Importam mai mult decât exportam. Acest lucru duce la o creştere a deficitului de cont curent. Nevoia de valută este mai mare decât cea de lei, deci leul a devenit mai puţin valoros în comparaţie cu monezile străine. Euro a ajuns la 4,7432 lei, fata de 4,6458 lei, cât era în ziua în care a trecut Ordonanţa 114. V-a crescut chiria în euro şi dobânda la împrumutul în valută? Şi Ordonanţa 114 a contribuit la asta!

Ne împrumutam mai scump 

Cum spuneam, avem un deficit de cont curent uriaş, de 6 miliarde de euro, după doar primele 7 luni ale acestui an, rezultat al dezechilibrului dintre importuri şi exporturi. Un deficit bugetar de 3%, cât a avut România anul trecut, adică maximul admis de UE, alături de un deficit de cont curent uriaş, dă fiori pe şira spinării oricărui investitor străin care vrea să împrumute ţara noastră prin obligaţiuni. Şi îngrijorarea lor se traduce în împrumuturi mai scumpe pentru România. În septembrie 2019, titlurile de stat pe 10 ani ale României au fost cotate în jur de 4,3%, în timp ce alte Poloniei de 2,07%, ale Ungariei de 2,27%, ale Bulgariei de 0,43% şi ale Croaţiei de 0,63%, conform profit.ro. Este clar că noi toţi vom plăti aceste împrumuturi dezavantajoase în viitor, prin noi taxe.

Companiile româneşti au fost lovite 

Majorarea taxei pe cifra de afaceri de la 0,1% la 2% a redus cu 35% profitul Transelectrica în primul semestru al acestui an. Compania a fost nevoită să se împrumute 134 milioane, că urmare a majorării taxei de 20 de ori. Producţia internă de gaze pare a fi în declin. Scăderea producţiei PETROM a fost de 8% în primul semestru al anului 2019, conform e-nergia.ro. Statul român este acţionar majoritar la Transelectrica şi deţine 20% din PETROM, adică noi toţi deţinem parte din aceste companii care au fost lovite de Ordonanţa 114.

Companii importante pleacă din România

„Câinele nu pleacă de la măcelărie”, ni se spunea anul trecut. Iată că pleacă, daca măcelăria nu mai are carne. Telekom s-ar putea retrage din Romania. CEZ şi Enel vor şi ei să îşi vândă afacerile din România şi au demarat masuri concrete în acest sens. Directorul Enel a recunoscut demersurile firmei sale de a părăsi piaţa din România, pentru că nu ar mai produce randamentele dorite.Aceste plecări pot duce la disponibilizări, creşteri de tarife şi reduceri de investiţii în ţara noastră. Nu doar companiile străine sunt afectate, ci noi toţi!

Concluzie 

Am pierdut timp preţios negând realitatea şi în acest timp, incendiul a mistuit economia românească. E cazul să luam masuri drastice şi să eliminam aceste taxe cu totul, mai exact, e momentul să punem un sarcofag pe aceasta bombă, să oprim incendiul şi emanaţiile.

Efectele, ca şi în cazul unei bombe atomice, se vor face simţite mult timp de acum încolo. Avem, însă, responsabilitatea să ne întrebam de ce s-a apăsat pe buton? A fost prostie sau rea-voinţă? Cum facem că pe viitor o mână de oameni să nu mai poată detona o bună parte din economia românească peste noapte printr-o Ordonanţă.

Aceasta bombă economică ar trebui să ne trezească la realitate, pentru că problema e dincolo de câteva personaje nocive din actualul guvern, e sistemul care le-a permis ca, din condei, de pe o zi pe alta, să detoneze trei domenii esenţiale ale economiei. Cine nu învaţă din greşelile istoriei, riscă să le repete. Sper să învăţam ceva din Ordonanţa 114 şi să fie ultima nucleară economică din România!