Gelu Diaconu: Fiscul a ridicat sechestre de 1,5 miliade de euro. Afacerişti apropiaţi politicienilor vor încasa imediat 300 de milioane de lei

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Gelu Diaconu, fost şef al ANAF. Foto Facebook
Gelu Diaconu, fost şef al ANAF. Foto Facebook

Fiscul a ridicat deja 2.600 de sechestre în valoare de 1,5 miliarde de euro, în urma deciziei CCR, astfel încât aceste prejudicii nu mai pot fi recuperate, a afirmat Gelu Diaconu, fostul şef al ANAF, precizând că sunt dosare ale unor oameni de afaceri care au legături cu politicieni importanţi.

„După o serie de întâlniri şi telefoane cu oameni din ANAF şi MFP, am refăcut pentru dvs filmul evenimentelor în cazul ridicării măsurilor asigurătorii aferente fraudelor fiscale.

Un rezumat bun al acestui film ar fi: “MFP profită de o măsură corectă a CCR şi decide că fraierii plătesc taxe, evazionişti cu proptele politice sau în mass media scapă!”

Mai întâi efectele:

-peste 1,5 miliarde euro valoarea sechestrelor care se ridică imediat

-peste 2.600 de dosare de fraudă cu sesizare penală ramase cu prejudicii practic imposibil de recuperat (atenţie: unele cozi de topor care au şi evazionişti în portofoliu aruncă în piaţă cifra de 18.000. E falsă! Sunt 2.600)

-cca 300 milioane de lei valoarea garanţiilor colaterale care trebuiesc restituite imediat fraudatorilor.

Printre aceste dosare veţi întâlni şi nume sonore din business legate cu odgoane de personaje politice importante.

Iată faptele:

-pe 01 Oct 2019 apare decizia pe site-ul Curţii Constituţionale

-pe 03 Oct 2019 ANAF se adresează direcţiei de specialitate (legislaţie cod procedură fiscală) din cadrul MFP. Această direcţie trimite la plimbare ANAF-ul pe 11 oct. cerându-le să se adreseze propriei direcţii juridice

-direcţia juridică din ANAF, la sfârşitul lunii octombrie, recomandă să se aştepte motivarea deciziei Curţii Constituţionale.

Până aici ministru a fost Teodorovici!

De acum încolo intrăm în mandatul fantasticului Cîţu!!

-în luna noiembrie şi decembrie, ANAF informează Parchetul General şi îşi inventariază cazuistica afectată de decizia (repet, justă!) a Curţii.

-pe 21 ianuarie 2020 apare motivarea Deciziei

-pe 6 februarie, amintita direcţie de specialitate din MFP, condusă de un director general amic de-ai noului ministru, cere detalii pe subiect la ANAF. Adresa MFP este distribuită în ANAF

-lucrurile se precipită pe măsura trecerii timpului, conducerii ANAF cerându-i-se cu stăruinţă să ia o decizie

-aproape de sfârşitul lunii februarie, conducerea ANAF este sesizată de direcţia "gestionara" a măsurilor asigurătorii asupra urgenţei unei intervenţii legislative.

Din acest moment, cu toţii tac mâlc, iar acum două zile MFP şi ANAF hotărăsc ridicarea măsurilor asiguratorii. Concomitent (culmea sincerităţii!) sunt anunţate peste 100 de parchete din toată ţara că dosarele înaintate lor nu mai au nici un fel de sechestru/gaj/garanţie colaterala etc”, scrie Diaconu, pe pagina sa de Facebook.

CCR a decis că sechestrele nu mai pot fi prelungite automat, nu şi ridicarea sechestrelor

La 21 ianuarie, Curtea Constituţională a publicat decizia 581 din 1 octombrie 2019, prin care a declarat neconstituţional un paragraf din Codul de procedură fiscală referitor la impunerea sechestrelor în cazurile de evaziune fiscală. Astfel, legea prevedea că ANAF instituie administrativ sechestre şi sesizează Parchetul, moment în care intră în aplicare prevederile Codului de procedură penală.

Acestea însă nu impun procurorului obligaţia de a institui măsuri asigurătorii, ci lasă această decizie la latitudinea sa. Prin urmare, în cazul în care procurorul nu instituia sechestru în cadrul procedurii penale, se năştea situaţia ca un sechestru impus administrativ de Fisc să supravieţuiască şi în cadrul penal, ceea ce CCR a declarat ca fiind neconstituţional.

În plus, odată sesizat Parchetul, evazionistul nu mai putea ataca nicăieri sechestrul impus de Fisc: nici în contencios administrativ, întrucât cauza intrase deja în zona penală, şi nici la instanţa penală, întrucât sechestrul fusaese impus de Fisc, nu de procuror. 

Prin urmare, de decizia CCR vor putea, eventual, beneficia doar cei cărora, după sesizarea Parchetului, procurorii nu le-au confirmat prin ordonanţă sechestrele impuse anterior de Fisc.

Curtea a stabilit că legiuitorul nu are competenţa de a reglementa menţinerea măsurii asigurătorii administrative pe un termen nedefinit, impunându-i-se să „identifice mecanismele procedurale adecvate prin care să fie respectate exigenţele statului de drept” şi care să asigure că drepturile şi/sau măsurile prevăzute nu sunt „teoretice şi iluzorii”.

Potrivit legii, dispoziţiile declarate neconstituţionale îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei dacă, în acest interval, prevederile legislative declarate neconstituţionale nu au fost corectate printr-un alt act normativ, lucru care până în prezent nu s-a întâmplat.

Altfel spus, anumite sechestre asigurătorii puse de ANAF, pentru care organele de cercetare penală sesizate nu au emis decizii, trebuiau ridicate vineri, 6 martie, în condiţiile în care nici Parlamentul şi nici Ministerul Finanţelor nu au venit cu o propunere clară de stabilire a termenului până la care poate fi menţinută măsura.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite