Ştiri economice

articolul anterior articolul urmator

Ghid de înţelegere a poziţiei României în discuţiile cu FMI şi CE. 10 argumente macroeconomice

10
7 Dec 2014 17:13:57
Cristian Socol

Se continuă schimbarea de paradigmă în discuţiile cu experţii creditorilor internaţionali. România are câştiguri de reputaţie şi credibilitate ce îi permit negocierea unei consolidări fiscale calitative, stimuli pentru creştere economică şi consolidarea plasei de siguranţă socială refacută cu greu în ultimii ani.


Dezbaterile din spatiul public legate de pozitia Romaniei în actualele negocieri cu FMI sufera de reductionism, ramanand in mentalitatea invechita a lipsei unei agende, a lipsei argumentelor si a cunoasterii aproape exclusive a obligatiilor in dauna drepturilor pe care Romania le poate accesa ca membru semnatar al Tratatului de Stabilitate, Coordonare si Guvernanta in cadrul Uniunii Economice si Monetare. Din mai 2012 Romania si-a modificat paradigma in discutiile cu creditorii internationali, conditionalitatile macroeconomice convenite fiind gandite a maximiza cresterea economica in conditiile continuarii consolidarii fiscale, stimularii sectorului privat si refacerii plasei de siguranta sociala deteriorata puternic in perioada crizei din anii 2009-2011.

Sunt cateva argumente macroeconomice folosite in negocierile in desfasurare la Bucuresti in aceste zile.

1. Eros, nu Thanatos. Este diferenta intre pulsiunea pentru viata economica si nu pentru moartea economica, parafrazandu-l pe Sigmund Freud. Discutiile dintre aceste zile reprezinta un nou episod ce reflecta o ruptura fata de cum se negocia pana acum cu expertii organismelor internationale. Este o noua paradigma aplicata inca din 2012 neinclinata in mod maniacal spre austeritate, cu obiectivul incadrarii bugetar contabile in cifrele de deficit (fara drepturile prevazute in Tratatele Europene) ci spre viziune macroeconomica – dezvoltare, viziune integrata privind masuri de crestere a potentialului economiei, investitiilor si crearea de noi locuri de munca. Pozitia Romaniei s-a schimbat. Este diferenta intre stagnare si constructie, dintre masuri pe termen scurt si strategie. Reprezinta deosebirea dintre masurile economice mimetice  si strategia macroeconomica – secventialitate optima a masurilor, reducerea decalajelor temporale in aplicare, estimarea multiplicatorilor s.a.m.d 

2. Romania intelege pozitia CE si a Germaniei cu privire la promovarea austeritatii in Zona Euro, dar nu va accepta diferenta de tratament tari mari-tari mici dpdv economic. Nu Romania este de vina ca Uniunea Europeana este incompleta azi, ca Uniunea Bancara inca nu functioneaza, ca Uniunea Fiscala este inca departe, ca nu exista federalism la nivelul UE, ca nu exista centralizare bugetara cu rol de amortizor in cazul socurilor asimetrice sau ca nu exista eurobonduri. Nu Romania este de vina ca exista si vor exista in Uniunea Economica si Monetara Europeana diferente structurale intre tari ce genereaza/vor genera diferente de competivititate, nu noi suntem de vina ca mecanismele alternative de absorbtie a socurilor (flexibilitatea preturilor si salariilor, mobilitatea fortei de munca, stabilitatea politica, un grad ridicat de intermediere fiananciara, o corelatie ridicata a ciclurilor economice si de afaceri s.a.) nu-si joaca eficient rolul de stabilizator automat in Zona Euro, de alternativa eficace la pierderea instrumentelor de curs de schimb si de politica monetara. Romania a castigat reputatie printr-un mix consistent intre politica fiscala si politica monetara, intre actiunea BNR si cea a Guvernului, intr-un climat extern ostil. Atat BNR cat si Guvernul au demonstrat preferinta pentru sustenabilitate in dauna atingerii unor tinte pe termen scurt, atingerea echilibrelor macroeconomice facandu-se la rate mici ale inflatiei, cu castiguri de credibilitate si ancorare a anticipatiilor favorabila consolidarii macro.  
  
3. Astazi, Romania imprumuta UE cu credibilitate din punct de vedere macroeconomic, nu invers. Romania aduce un plus de sustenabilitate in tabloul macroeconomic al UE. Romania nu doreste sa fie sursa de externalitati negative in Uniunea Europeana, dar nici nu doreste sa fie unul dintre „principalii beneficiari” ai externalitatilor negative create in clubul european de tarile nesustenabile din punct de vedere fiscal si bugetar. Asa cum arata postulatele teoriei macroeconomice a integrarii europene, ca urmare a politicilor sustenabile aplicate, Romania este un exemplu de tara ce a beneficiat de castiguri de bunastare rezultate in urma scaderii incertitudinii, este o tara care a facut un bun balans intre consolidare fiscala de amploare, crestere economica record si echitate sociala si este o tara care reuseste sa faca trecerea dinspre crestere economica nesustenabila (bazata pe motoare volatile) spre crestere economica endogena (cu investitii in industria cu valoare adaugata ridicata, cresterea inzestrarii cu capital a muncii, cercetare dezvoltare, capital uman, inovare, clustere de competitivitate s.a.). Astazi Romania este un exemplu de consolidare fiscala calitativa, indeplinind toate conditiile de convergenta nominala prevazute in Tratatul de la Maastricht dar si criteriile de convergenta reala (minus unul) prevazute in Macroeconomic Imbalances Procedure (detalii aici).  

4. Romania cere niste drepturi prevazute in Tratatele Europene si Tratatul de aderare la NATO, nu niste favoruri. Am scris despre acest lucru aici. Cerem respectarea tintei de 1,4% din PIB deficit bugetar si 1% din PIB deficit bugetar structural in conditiile in care marea majoritate a tarilor UE si-au amanat tintele de deficit bugetar structural negociate initial cu Comisia Europeana si multe dintre tarile UE chiar tari dezvoltate nu pot intra sub 3% din PIB deficit bugetar. Stabilirea MTO in 2011 si inceputul lui 2012 s-a facut nefezabil. Romania are cel mai prost MTO dintre tarile UE (am scris aici despre acest proces...). Daca mergem mai jos cu deficitul exista posibilitatea ca Romania sa reintre in cercul vicios al mortii austeritate – slabe venituri la buget – lipsa finantare masuri de stimulare a sectorului privat - austeritate ... in care a mai fost in perioada 2009-2011. In plus, prevederile prevazute in Pactul de Stabilitate si Crestere Revizuit arata ca MTO se actualizeaza la trei ani deci in martie am putea stabili o traiectorie mult mai fezabila.

5. Nu dorim sa fim campionii austeritatii in UE. Romania a efectuat a doua cea mai dura ajustare fiscala din UE in perioada 2010-2013, dupa Grecia, in conditiile in care avem una dintre cele mai mici datorii publice dintre tarile UE, deci nu exista risc de nesustenabilitate pe termen scurt si mediu.

6. In ultimii ani, Romania a avut o viteza de ajustare de trei ori mai mare decat era prevazut de regula fiscala. Spune chiar Consiliul Fiscal in ultimul sau raport ca “Regulamentele UE statuează obligaţia reducerii anuale a deficitului structural cu cel puţin 0,5 puncte procentuale  ‐ România şi‐a diminuat acest deficit cu 4,3 puncte procentuale, respectiv de la 6,1% din PIB în 2010 la 1,8% din PIB în anul 2013. În medie, s‐a reuşit o reducere anuală  de 1,4 puncte procentuale. Ca urmare a acestor rezultate, România, alături de Danemarca, a fost singura ţară din zona non euro care a intrat în mecanismul de monitorizare a OTM, alături de statele din zona euro”. 

7. Exista riscuri puternice legate de viteza de ajustare fiscala / austeritate mult prea mare pentru economia romaneasca - riscul de a ramane cu o crestere economica mica si cu un potential scazut pentru mult timp. Riscul ca procesul de creare de locuri de munca sa nu fie unul rapid si intens ci unul rigid. Riscul ca lipsa masurilor graduale de relaxare fiscala si imposibilitatea acordarii de stimuli sectorului privat sa conduca la progrese foarte mici in cresterea PIB potential si la contagiunea procesului de stagnare seculara si asupra economiei romanesti.

8. Economia trebuie sa respire si sa se dezvolte in urmatorii ani. Firmele trebuie ajutate sa se capitalizeze iar mediul privat stimulat pentru a creste potentialul economic. Este nevoie pe termen mediu de stimuli acordati sectorului privat, de la relaxare fiscala pana la scheme de ajutor de stat pentru investitii, crearea de locuri de munca si retehnologizare. Romania trebuie sa-si capitalizeze firmele autohtone pentru a imuniza economia reala in perspectiva unor socuri simetrice sau asimetrice (mai ales externe) cu care s-ar putea confrunta in viitor.

9. Majoritatea tarilor europene isi renegociaza tintele de ajustare fiscala astfel incat sa combine consolidarea fiscala cu stimularea economiei reale si crearea de locuri de munca, desi multe dintre acestea au datorii mult mai mari decat a Romaniei. Romania cu o datorie de 40% din PIB tb sa atinga deficit structural de 1% in 2015, Austria cu o datorie de 80% din PIB tb sa atinga deficit structural de 0,5% din PIB in 2016 (amanat din 2015), Belgia  cu o datorie de 101% din PIB trebuie sa atinga tinta de sold structural in 2017 (amanat din 2015 pana in 2017), Franta  cu o datorie de 96% din PIB va atinge tinta de deficit structural de sub 0,5% din PIB in 2017 (amanat din 2014), Italia  cu o datorie de 130% din PIB va atinge tinta de deficit structural de sub 0,5% din PIB dupa 2016 (initial se angajase ptr 2013), Polonia  cu o datorie de 50% din PIB va atinge tinta de deficit structural de sub 1% din PIB in 2018 (amanat din 2015), Portugalia  cu o datorie de 130% din PIB va atinge tinta de deficit structural de 0,5% din PIB dupa 2017, Spania  cu o datorie de 100% din PIB va atinge tinta de deficit structural de sub 0,5% din PIB dupa 2017, Slovenia cu o datorie de 80% din PIB va atinge tinta de deficit structural de sub 0,5% din PIB dupa 2017 (amanat din 2015), Slovacia cu o datorie de 56% din PIB va atinge tinta de deficit structural de sub 0,5% din PIB dupa 2017 (amanat din 2015) si Irlanda, o datorie de 121% din PIB va atinge tinta de deficit structural de sub 0,5% din PIB dupa 2018 (amanat din 2015) (detalii aici).

10. Romania poate merge fara probleme catre un deficit structural de 1,25-1,5% din PIB, perfect sustenabil. Conform ultimului raport al Consiliului Fiscal, obiectivul pe termen mediu MTO „a fost reevaluat ascendent pentru România de către Comisia Europeană la 1,25% din PIB (de la 0,7% din PIB anterior), ca urmare a impactului favorabil al reformelor structurale implementate în domeniul pensiilor în ultimii ani asupra costurilor îmbătrânirii populaţiei, reevaluate în contextul elaborării raportului Ageing Report 2012 de către Comisia Europeană. Cu toate acestea, având în vedere faptul că Tratatul privind Stabilitatea, Coordonarea şi Guvernanţa în cadrul Uniunii Economice şi Monetare, ratificat de România, stabileşte o limită maximă de 1% din PIB pentru deficitul structural pentru ţările cu un nivel redus al datoriei publice (semnificativ sub 60% din PIB), nivelul operaţional al obiectivului pe termen mediu pentru România este stabilit la acest din urmă nivel”.

 

 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

10 Comentarii

Iulian Dumitrescu
7.12.2014, 17:51:54

Ce-ar fi daca am inchide si noi biroul FMI de la Bucuresti si ajungem si noi odata o tara independenta si suverana? Ce-ar fi sa decidem noi despre propriile noastre politici economice nu birocratii de pe la CE si FMI?

Vanatorul/d.c.
7.12.2014, 20:06:08

Ce-ar fi daca Prim-ginericu' natiei pesediste si consilierii lui ar trece un pic pe la DNA, pentru a explica cum e chestia cu gaurile date bugetului, cu cadouri electorale..? Ar fi oarece rost de..bulau, asa-i..?

Iulian Arion
7.12.2014, 18:19:18

1. Deficitul bugetar este finantat prin inflatie. Inflatia este un impozit pe care il platim toti. 2. Daca guvernul cheltuie mai multi bani decat incaseaza, imprumutandu-se de la banci, acestea maresc dobanzile existente afectand antreprenorii care nu fac afaceri din bani publici. Cresterea dobanzilor afecteaza puternic pe cei care au imprumuturi pentru locuinta. Raul tot se produce. Este suportat asimetric: de antreprenorii buni si de persoanele care au imprumuturi ipotecare. 3. Presiunea pentru cresterea deficitului bugetar o fac: -marxistii. Acestia nu inteleg cum functioneaza economia de piata. Marxistii sunt convinsi ca decontarile unor lucrari fictive creaza locuri de munca in beneficiul tuturor. -antreprenorii paraziti abonati la comenzi publice de "investitii" inoportune, supraevaluate, fictive. -propagandistii marxisti din mass media platiti de marile trusturi media din bani negrii proveniti de la crima organizata in jaful banului public. 4. Desi anual se colecteaza 4,5 - 5 miliarde de euro din taxa de drum, in Romania de azi ministrul Rus (membru PSD in "Grupul de la Cluj") nu vrea sa construiasca autostrada Pitesti - Sibiu. A prevestit ceva pe la orizontul anului 2020. Este clar. 5. Tot ministrul transporturilor Rus nu vrea sa construiasca nici sosea lata cu patru benzi de la Craiova la Calafat, asa cum guvernul Tariceanu - administratorul statului la acea vreme - s-a angajat la privatizarea uzinei de la Craiova. 6. Prim ministrul nu a spus ce investitii vrea sa faca si mai ales, nu a prezentat modul de cheltuire a banului public in 2014. 7.Pentru a avea credibilitate, cei care sustin cresterea deficitului bugetar trebuie sa arate cum au fost cheltuiti banii publici in 2014 pentru a verifica eficacitatea acestor cheltuieli! 8. Alocarea a 2% din PIB pentru inarmare trebuie tradusa in comenzi interne pentru artilerie antitanc, vehicule blindate de transport trupe, avioane si elicoptere antitanc, proiecte de cercetare, programe internationale la care Romania este parte. 9. Achizitionarea de avioane de vanatoare uzate fizic, fabricate in anii '80 ai mileniului trecut constitue o risipa, inconstienta in ceea ce inseamna programe de intretinere pentru niste masini zburatoare pentru care nu se mai fabrica piese de schimb de 15 ani. 10. Avioanele subsonice/transonice fabricate in Romania, dotate cu proiectile reactive (rachete) antitanc sau cu proiectile reactive (nu inertiale!) aer-sol, pot opri sau macar incetini o invazie de tancuri dinspre sud-vest sau din est, realizand un covor de bombe incendiare. Am mentionat sud-vest pentru ca in acea zona a Romaniei, Marele Agresor din Est are un aliat fidel din aceasi clasa de agresivitate!

+2 (2 voturi)
Iulian Dumitrescu
7.12.2014, 18:57:00

cu frica de "agresorul din Est" ne iau astia din Vest cam tot si ne dau margele colorate la schimb, de exemplu redeventele infime de cateva zeci de milioane de Euro la exploatarile de titei pentru Petrom in conditiile in care acestia fac profit net de un Miliard de EURO, gaurile de miliarde de Euro date de marii corupti (featuring companii din tari aliate gen Microsoft, EADS etc.) De acolo ar trebui sa vina banii, nu din imprumuturi !

Iulian Arion
7.12.2014, 19:03:04

Don Leon, De la Eu Romania va primi 39 miliarde de euro, din care doar 20 de miliarde de euro sunt pentru agricultura si dezvoltare rurala. Restul sunt pentru alte proiecte. Tradarea este in sangele prim ministrilor si ministrilor finantelor publice de dupa 1990. Niciunul nu a prezentat modul in care a efectuat executia bugetara din anul anterior. Toti solicita bani pentru crima organizata. Platesc ziaristi pentru a "argumenta" solicitarile lor. Pretind ca ei creaza locuri de munca. In realitate doar fura.

Vezi toate comentariile (10)

Modifică Setările