Guvernul pune „pe hold” legea privind vânzarea terenurilor agricole

Guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă care amână până la data de 15 februarie prevederile legii privind vânzarea terenurilor agricole, prin care s-ar percepe 80% impozit pe vânzare.

Şeful Cancelariei premierului, Ionel Dancă, a anunţat vineri că Guvernul a aprobat o ordonanţă de urgenţă privind modificarea noii legi şi a decis o derogare până la 15 februrie 2021 de la aplicarea prevederilor pentru cererile de vânzare a terenurilor înregistrate până la acea dată. 

„Cu alte cuvinte, contractele de vânzare-cumpărre terenuri, aflate în curs de finlizare până la 15 februarie 2021, sunt exceptate de la prevederile acestei legi”, a explicat Ionel Dancă.

Proiectul de lege a fost iniţiat în 2018 de PSD şi a fost adoptat de Parlament, iar ulterior promulgat de preşedintele Klaus Iohannis, după ce iniţiativa a fost declarată constituţională de către Curtea Constituţională a României.

Prevederile au intrat în vigoare în data de 13 octombrie.

Guvernul susţine că noua lege „a dus la un blocaj în ceee ce priveşte actele de vânzare-cumpărare a terenurilor agricole”. Ministrul Agriculturii a declarat că modul în care a fost redactat actul normativ încurcă pe toţi cei care sunt cu tranzacţii în curs, deoarece prevede ca şi cererile înregistrate înaintea intrării în vigoare a modificărilor legislative să fie soluţionate conform noilor proceduri, nu doar cererile depuse după apariţia legii.

Legea privind vânzarea terenurilor agricole prevede că, la vânzarea unui teren, primul drept de preempţiune revine co-proprietarilor şi rudelor, iar următoarele două, proprietarilor de investiţii agricole realizate pe acel teren sau pe terenurile vecine ori arendaşilor, în anumite condiţii. Tinerii fermieri beneficiază de al patrulea drept de preempţiune, fiind urmaţi de institute de cercetare, vecini şi alte instituţii ale statului.

În cazul în care titularii dreptului de preempţiune nu îşi manifestă intenţia de a cumpăra terenul în termenul legal de 45 de zile lucrătoare de la afişarea ofertei de vânzare, acesta se poate vinde altui cumpărător (persoană fizică sau juridică), prioritar celor care respectă mai multe condiţii cumulative (spre exemplu, ca potenţialul cumpărător să fi desfăşurat activităţi agricole pe teritoriul naţional pe o perioadă de cel puţin cinci ani anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenului respectiv) şi, în cele din urmă, oricărei alte persoane fizice sau juridice.

Dincolo de restricţiile impuse la selectarea cumpărătorului, actul normativ prevede şi o „penalitate” pentru revânzarea terenului la mai puţin de opt ani de la achiziţie, respectiv un impozit de 80% pe câştig (diferenţa dintre preţul de vânzare şi preţul iniţial de cumpărare). Aceeaşi cotă de impozitare se aplică şi în cazul înstrăinării directe sau indirecte, înainte de împlinirea a opt ani de la cumpărare, a pachetului de control al societăţilor care au în proprietate terenuri agricole situate în extravilan şi care reprezintă mai mult de 25% din activele acestora. Legea prevede şi ca impozitul pe profit datorat ca urmare a vânzării să fie ajustat în aşa fel încât să nu se ajungă la o dublă impozitare a câştigului.

Aşadar, legea pare a favoriza doar marii fermieri autohtoni şi baronii locali, precum şi pe clanul Stănescu, în contextul în care proiectul a fost iniţiat tocmai de deputatul PSD Alexandru Stănescu, preşedinte al Comisiei de agricultură din Camera Deputaţilor. Acesta este fratele lui Paul Stănescu, secretar general al PSD şi latifundiar din Olt (firma la care e acţionar, SC Agromec Bucinişu S.A., avea în 2018 o mie de hectare de rapiţă în lucru).