Ştiri economice

articolul anterior articolul urmator

Mugur Isărescu nu ştia ce taxe şi impozite pregăteşte Guvernul. Ce a spus el ca şef al Băncii Naţionale, dar şi în nume personal, ca economist

1
7 Nov 2013 18:35:51
Autor: Dan Străuţ
Mugur Isărescu nu a fost consultat de Victor Ponta în legătură cu taxele şi impozitele introduse pentru 2014
Mugur Isărescu nu a fost consultat de Victor Ponta în legătură cu taxele şi impozitele introduse pentru 2014

Mugur Isărescu afirmă că ar fi fost adeptul controlului cheltuielilor administrative şi sociale şi nu a fost consultat pe creşterea impozitelor. Guvernatorul BNR a precizat, însă, că înţelege decizia Guvernului, „mai ales că este vorba de o coaliţie“, sperând că producătorii vor asuma costuri.

Şeful BNR a început prin a prezenta poziţia instituţiei, care priveşte situaţia mai amplă, a consolidării fiscale pe termen lung, garantată de acordul cu instituţiile financiare internaţionale, susţinând însă, în mod discret, că măsurile fiscale nu au fost discutate cu banca centrală.

"Nu putem să ne asumăm rolul de a-i spune Guvernului majorează taxa cutare sau n-o majora pe aceea. Dacă suntem întrebaţi ne spunem punctul de vedere şi nu pot să vă spun că aici am fost întrebaţi. Dar preocuparea noastră este ca acest acord să rămână în picioare, pentru că el dă credibilitate ţării, ne ajută să ne împrumutăm în continuare pe pieţele internaţionale şi pe piaţa internă la costuri reduse, să nu mai avem necazurile care se conturau, de exemplu, anul trecut. Pe chestiunile astea da ne-am spus părerea şi suntem de partea, de aia şi semnăm acest acord, chiar dacă în interiorul lui apar, să spunem, nemulţumiri", a continuat Mugur Isărescu, delimitându-se uşor, pentru prima dată, de soluţia găsită de Guvern în negocierile cu FMI şi CE.

Guvernul poate să stabilească taxe şi impozite pentru că este apanajul său, oferit de Constituţie şi asta în orice stat din lume. Acesta e comentariul instituţiei“.

„Piaţa nu înghite orice“

În ceea ce priveşte impactul limitat în preţuri al măsurilor fiscale, şeful BNR şi-a început explicaţiile argumentând că piaţa "nu înghite orice".

"O să înghită de exemplu producătorul, de multe ori înghite producătorul, strânge cureaua, îşi mai micşorează din profit, îşi mai trece pe eficienţă (...) Vă dau o listă foarte lungă cu ce poate să facă un producător care doreşte să rămână în piaţă. Să-şi crească şi productivităţile, să mai reducă din birocraţia internă, deci are metode. De la caz la caz, dacă aceasta era întrebarea anteriorară, această viabilitate a trecerii pe costurile interne fără să o treci neapărat pe preţurile de la exterior se va dovedi mai apropiată de realitate sau nu. Şi asta vom vedea. Nu?", a afirmat şeful băncii centrale, întrebat cine "va înghiţi" costurile provenite din creşterea accizelor şi a taxelor pe proprietate.

El a adăugat că experienţa arată că maniera de judecată de tipul dacă s-a majorat preţul la benzină imediat se tranferă în preţul pătrunjelului transportat cu autobuzul de la ogor la piaţă este depăşită.

„Datoria noastră este să ţinem anticipaţiile inflaţioniste în frâu“

"Orice majorare de impozite este neplăcută şi creează o stare emoţională neplăcută. O acceptăm, aceasta este, dar datoria noastră este să ţinem anticipaţiile inflaţioniste în frâu şi să nu cochetăm cu asemenea judecăţi, care, spun eu, după 20 de ani s-au dovedit total false. Faptul că, spun eu, creşte preţul la benzină are efect limitat. Încercăm să-l calculăm. S-ar putea ca efectul să fie mai mare decât 0,2 sau 0,4 sau cât am calculat noi sau încercăm să-l calculăm când vom avea metodologia, sau 0,6, dacă preţul ţiţeiului internaţional se duce în sus. Sau dacă ce s-a întâmplat până acum, slăbirea dolarului, ca să nu zic devalorizarea dolarului faţă de euro şi deci faţă de leu, se va reversa. Impactul categoric va fi mai mare decât 3% pe creşterea preţului la benzină sau motorină", a comentat Isărescu.

Pe de altă parte, şeful băncii centrale susţine că dacă se adevereşte prognoza de cotaţie a preţurilor la benzină sau motorină, s-ar putea ca impactul să fie zero.

Isărescu a evidenţiat că România a ajuns cu prima de risc aproape de nivelul Poloniei şi mai mult de jumătate faţă de Ungaria.

Finanţarea datoriei publice, „o problemă vitală pentru ţară“

"Ne împrumutăm în prezent mai ieftin decât Italia şi mai ieftin decât Slovenia, decât ţări din zona euro, nici nu vorbesc de Grecia. Acest lucru se reflectă în bugetul României în sute de milioane de euro, sute de milioane de euro economisiri la buget din dobânzi", a adăugat guvernatorul BNR.

Oficialul BNR a ţinut să explice că în această cheie trebuie citit acceptul băncii centrale privind înţelegerea rezultată din negocierile cu FMI şi CE.

"Noi, când vorbim de stabilitate financiară şi stablitatea preţurilor, nu vorbim despre nişte cuvinte, ci despre nişte cifre foarte mari. Pe lângă veniturile din accize, suma pe care o spuneţi dumneavoastră de veniturile din accize, sunt sume chiar importante şi a la long. (...) Consolidarea fiscală nu înseamnă doar anul acesta, înseamnă că a la long, România poate să-şi finanţeze o datorie publică pe care a creat-o, n-are nici un rost să discutăm acuma cine a creat-o. Se formează din toate deficitele fiscale pe care de 20 şi ceva de ani le facem şi vedeţi că niciun guvern nu vine să spună că în următorul an avem surplus fiscal, da? Şi chiar la 40% care este sub 60%, a finanţa o asemenea datorie publică este o problemă vitală pentru orice ţară. Aceasta este treaba noastră", a explicat Isărescu.

El consideră că în ciuda unei combinaţii mai puţin fericite, BNR este obligată să-şi pună semnătura pe acordul cu partenerii internaţionali dacă aceasta înseamnă menţinerea unei anvelope care să garanteze consolidarea fiscală, iar responsabilitatea deciziilor din interior este a Guvernului şi a Ministerului Finanţelor.

"Şi noi, când Banca Naţională îşi pune semnătura pe un acord de tipul acesta îşi pune semnătura pentru acel acord asigură consolidarea fiscală a României, chiar dacă e neplăcut, şi care se atinge prin diverse combinaţii, majorări de taxe, tăieri de cheltuieli, sau numai tăieri de cheltuieli şi fără majorări de taxe. Toate treburile de acolo sunt apanajul Ministerului de Finanţe şi Guvernului, noi ne uităm în principal la acea anvelopă, pentru că acea anvelopă nu este chiar aşa de aruncat", a conchis Isărescu.

Noua prognoză de inflaţie nu a luat în calcul măsurile fiscale

Şeful băncii centrale a mai afirmat că un impact poate fi calculat abia după ce se va cunoaşte cert modul de calcul al accizelor pe 2014, iar scenariul presupune, oricum, un calcul laborios. În aceste condiţii, se înţelege că noua prognoză de inflaţie pentru 2014, de 3%, nu a inclus şi efectele măsurilor fiscale anunţate de Guvern.
În acelaşi timp, şeful băncii centrale a arătat că impactul în preţuri din taxarea construcţiilor speciale este mult mai greu de calculat decât cel din accize şi nici nu crede că va putea fi livrat ceva riguros.

Accizele vor creşte anul viitor cu 4,77%, rata medie anuală a inflaţiei calculată în septembrie, Guvernul anticipând că va încasa suplimentar la buget de 3,44 miliarde lei din această indexare, din creşterea accizelor la benzină şi motorină şi din interzicerea primelor la vânzarea de tutun şi alcool.
 


Comentariile personale ale economistului Mugur Isărescu

Şeful Băncii Naţionale a adăugat şi unele comentarii în nume personal, ca economist. Iată câteva pasaje:

„Într-adevăr, în România acum, poate mai mult decât orice este bine să stimulăm munca pe toate căile şi să ţinem sub control cheltuielile administrative şi cheltuielile sociale. Dar asta în condiţiile de echilibru social şi politic. Eu am fost acolo un an de zile ştiu cât de greu este să ţii un echilibru politic şi unul social“.

„Şi mai ştiu, şi anul trecut este încă o dovadă, că atunci când iei nişte măsuri dar nu mai ai echilibru politic şi social, te duci înapoi cu un an, cu doi, cu trei şi asta costă foarte mult chiar în materie de să spun stabilitate financiară, stabilitate a preţurilor. În consecinţă, eu nu mă pot aşeza în poziţia chibiţului, cel care comentează. Cel care e acolo are o responsabilitate. Eu ce să spun? Să-mi dau şi eu cu părerea şi ce să spun? Sunt la şezătorile de la televiziuni? Era mai bine aşa, să-l impozităm pe ăla, să-l tăiem pe ăla? Cel care are responsabilitatea, şeful guvernului. Decizia politică ce rol are? Se dă aşa cu băţul? Nu vedeţi ce proces complicat? Se ia în cadrul unei coaliţii. Şi eu am condus un guvern de coaliţie şi ştiu cât e de greu".

"Poţi să te bagi undeva unde n-ai responsabilitate şi responsabilitatea şi-o asumă altcineva? Este vorba de o responsabilitate politică imensă. Pot să-mi dau cu părerea în general şi când sunt întrebat îmi dau cu părerea, dar nu pot să intru eu să spun ceva şi altcineva să-şi asume responsabilitatea stabilităţii politice şi sociale. Am încheiat şi partea personală, cam atât pot să vorbesc public".

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

1 Comentariu

654815544566
7.11.2013, 18:57:30

Isarescu sa traga apa dupa ce termina de vorbit. In afara de vorbe goale marca iliescu ... nu e in stare de nimic.

Modifică Setările