Înapoi în timp. Despre cifrele preşedintelui, o întrebare publică şi o dezamăgire

Hotărât, domnul preşedinte spune că ar reduce CAS. Că ar tăia din cheltuieli, dar nu ne spune care ar fi acestea, în condiţiile în care ieri tuna împotriva reducerii investiţiilor - cheltuieli de capital. Să fie oare Şcoala de Gândire cu tăieri de salarii, pensii, ajutoare sociale, indemnizaţii pentru persoanele cu handicap?! Să fie oare închiderile de spitale şi şcoli?!

As aplica reducerea CAS daca as fi prim ministru. Prin reducerea aparatului bugetar, scăderea cheltuielilor curente. Victor Ponta să-şi asume operaţiunile astea.

1.       Inapoi in trecut. Inteleg ca domnul Presedinte are alte solutii pentru acoperirea reducerii CAS - reducerea aparatului bugetar… oh, avem déjà vu … reducerea tuturor salariilor bugetarilor cu 25%, reducerea salariului minim, reducerea pensiilor, reducerea ajutoarelor sociale, inchideri de spitale, scoli, dispensare, taierea indemnizatiilor pentru persoanele cu handicap s.a. Ce vremuri! Inapoi in timp!

Totusi au trecut patru ani. Noi nu ne asumam astfel de propuneri, avem alta scoala de gandire. Nu mai este nevoie, am iesit din acea perioada, suntem in 2014, cu un alt tablou macroeconomic. Acum poti acoperi reducerea CAS din cateva directii combinate: cresterea salariului minim de 150 ron in 2015 in doua etape si / sau 4,75 miliarde ron din reducerea a 25% din evaziunea fiscala estimata de Consiliul Fiscal la plata CAS si / sau recuperarea a 12% din datoriile firmelor aflate in insolventa de 42 miliarde ron si/ sau 3 miliarde ron parte din veniturile la buget suplimentare din cresterea economica nominala mai mare de anul viitor si/ sau 2,6 miliarde ron din efecte de multiplicare ale reducerii CAS, in ipoteza in care 30% din ceea ce ramane la angajator prin reducerea CAS este folosit de companii ptr cresterea numarului de locuri de munca iar 70% este folosit de companii pentru investitii de capital. Practic 52% din banii lasati la companii din reducerea CAS se intorc inapoi la buget intr un termen de maximum 6 luni. Si asa mai departe…

2.       Despre cifrele folosite de Presedinte. O astfel de măsură poate fi aplicată atunci când ai un trend de creştere consolidat al numărului de salariaţi, dar, din păcate, la noi trendul este de scădere. S-au pierdut 200.000 de locuri de muncă.

Nu stiu ce cifre ii sunt furnizate domnului Presedinte dar noi folosim cifrele statistice oficiale. Gasiti aici datele privind efectivul salariatilor. Nu vad eu bine sau in perioada de criza s-au pierdut peste 700.000 de locuri de munca si in perioada guvernarii Ponta efectivul salariatilor a crescut cu 140.000?

3.       Intrebarea. Ar putea fi publicate calculele care au condus la angajarea Romaniei in tinta de 0,7% din PIB deficit structural in 2014 (angajament semnat in martie 2012), in conditiile in care tari cu datorii duble sau triple (Spania, Italia, Portugalia, Ungaria, Polonia, Belgia, Franta etc) au angajat tinta in 2017-2018? Sa le vada si jurnalistii pe economic de la Adevarul, ZF, Capital, Income, Biziday, Economica s.a.? Poate ne ajuta Presedintele Consiliului Fiscal sa vedem ce conjunctie stelara au nimerit aceste tari si noi nu am profitat de ea?

4.       Dezamagirea. Cred ca scoala economica romaneasca mai are mult pana departe. Am ramas siderat vazand studenti foarte buni la macroeconomie / in present jurnalisti economici care nu au scos un sunet in tot acest scandal, nu pe politica ci pe economie. Unul nu am vazut strigand Jos abordarea de tip contabil de CAP, cu regula de trei simpla, unul tipand ca economia nu este un sistem static, inchis, vreunul zicand ceva despre efectele de multiplicare in economie s.a. Nu aveam pretentia de la jurnalisti pe politica – pentru ei este confortabila Scoala de Gandire tai ceva sa fie pus la loc altceva imediat, nu actualizarea beneficiilor, nu elasticitati, nu multiplicatori - nada.

Incerc sa va dau un exemplu simplu – reducem CAS, apare o „gaura” de 5 mld ron – spun ei. Dar banii acestia se duc in neant, sunt de tipul sunk costs? Banii acestia nu merg catre cresteri de salarii, noi locuri de munca, investitii in capital sau chiar consumul personal al investitorului? Cazand de acord ca banii acestia nu dispar – putem lua in considerare efecte de multiplicare in economie sau nu?