INFOGRAFIE Harta europeană a riscurilor sociale. Sărăcia ameninţă peste opt milioane de români

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Patru din 10 români sunt ameninţaţi de sărăcie şi excluziune socială
Patru din 10 români sunt ameninţaţi de sărăcie şi excluziune socială

Statisticile oficiale europene plasează România pe locul al doilea după Bulgaria din punctul de vedere al riscului de sărăcie şi excluziune socială, ţara noastră prezentându-se cu 40% din populaţie afectată de acest flagel

Harta europeană a sărăciei, întocmită de „Adevărul“ pe baza datelor din ultimul raport al Eurostat, evidenţiază faptul că România face parte dintr-un grup de ţări în care riscul de sărăcie şi excluziune socială afectează mai mult de 30% din populaţie.

Concret, la noi acest risc ameninţă 40,4% din populaţie sau, şi mai exact, peste opt milioane de români, situându-ne pe locul al doilea în UE, după Bulgaria, din acest punct de vedere.

Totuşi, atât ponderea, cât şi numărul persoanelor ameninţate sunt în scădere în 2013 faţă de 2008, de la 44,2% (9,42 milioane) la 40,4% (8,6 milioane).

În Bulgaria, gradul de risc este în creştere – de la 44,8% la 48%, adică 3,49 milioane de bulgari. Cel mai scăzut grad de risc de sărăcie se înregistrează în Cehia – 14,6%, adică 1,51 milioane de locuitori.

Potrivit Eurostat, peste 124 de milioane de persoane din Uniunea Europeană - aproape 25% din cetăţenii UE - sunt supuse riscului sărăciei sau excluziunii sociale.
 
Sărăcia, folosită ca instrument electoral

De ce în ultimii 25 de ani n-am reuşit să ieşim din acest ruşinos top al sărăciei?

„Absenţa politicilor publice coerente de combatere a sărăciei“, dar şi „utilizarea sărăciei populaţiei ca instrument de manevrare electorală“ ar fi, în opinia preşedintelui Blocului Naţional Sindical (BNS) Dumitru Costin, principalele cauze pentru care în România o mare parte din populaţie are un nivel de trai scăzut.

„Combaterea sărăciei s-a făcut, în România, prin programe punctuale, din fonduri ba de la UE, ba de la stat, dar lucrurile nu au fost coerente, astfel că respectivele ajutoare mai mult s-au canibalizat unele cu altele.
Valoarea ajutorului social este mică, în sumă netă, dar foarte mulţi beneficiari adaugă la ea alte venituri, de obicei din zone nefiscalizate, astfel că nu mai au niciun interes să meargă la muncă.

De cealaltă parte, politicienii nu sunt interesaţi să-i trimită pe şomeri la muncă, pentru că este impopular să le spună «sunteţi apţi, mergeţi la muncă» în locul asistenţei sociale.

Şi toate acestea s-au întâmplat pentru că oamenii săraci formează mase de manevră electorală care pot fi uşor cumpărate“, a declarat Dumitru Costin, pentru „Adevărul“.

Liderul sindical a mai subliniat că, în anii 1998-1999, Banca Mondială a finanţat un program prin care trebuia să se introducă şi în România sistemul de carduri sociale, dar în urma unor presiuni politice programul a fost îngheţat.

image

„În ţări ca SUA sau Marea Britanie, cardul social conţine toate datele despre o persoană, de la şcoala şi calificările pe care le are până la locul de muncă sau pensia, unde şi cu cât a contribuit la fondurile sociale etc.

Oamenii sunt monitorizaţi, şi astfel statul poate să-i ajute mult mai eficient pentru a-şi găsi serviciu.
La noi s-au făcut presiuni uriaşe din partea clasei politice şi, până la urmă, acest program cu cardul social nu s-a mai aplicat.

Rezultatul: păi, unde se dau ajutoarele? La primărie. Politicienii şi în special primarii dispun de instrumentele de asistenţă socială şi, prin acestea, de masele de manevră electorală“, a mai spus Dumitru Costin.

În fine, liderul BNS a mai arătat că, din aceste cauze, „pe de-o parte s-a format un grup de populaţie care trăieşte exclusiv din programele de asistenţă socială, oameni pe care e greu să-i mai convingi să se angajeze, dar şi – de cealaltă parte – cei care chiar vor să muncească nu-şi găsesc serviciu pe măsura pregătirii lor, pentru că politicile de gestionare a pieţei muncii sunt incoerente“.

Cum se calculează riscurile sociale

Experţii care au elaborat raportul Eurostat au luat în calcul trei indicatori: persoane aflate în risc de sărăcie, persoane care se confruntă cu privaţiuni materiale grave şi persoane ce trăiesc în familii cu o intensitate a muncii foarte scăzută.

Acesta din urmă este cazul în care adulţii au utilizat mai puţin de 20% din potenţialul lor de muncă în cursul anului anterior.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite