INFOGRAFIE Harta salariilor: după criză, sărăcia a lovit România şi a ocolit Bulgaria

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Puterea de cumpărare a românilor a scăzut, în timp ce a bulgarilor a crescut
Puterea de cumpărare a românilor a scăzut, în timp ce a bulgarilor a crescut

Scumpirile au depăşit creşterea salariilor românilor în perioada 2009-2013, salariul orar a scăzut dramatic, iar riscul de sărăcie a avansat, în timp ce Bulgaria domină topul majorărilor salariale din UE.

În perioada 2009-2012, salariile românilor au crescut, în medie, cu 19,2%, dar preţurile au avansat cu 20,9%, astfel că puterea de cumpărare a scăzut cu 1,7%, în principal din cauza măsurilor de austeritate.

Pentru comparaţie, în Bulgaria puterea de cumpărare a crescut cu 5,4%, vecina noastră de la sud de Dunăre fiind astfel prima într-un top al majorării veniturilor întocmit de Institutul Sindical European (The European Trade Union Institute - ETUI).

Studiul ETUI împarte evoluţia salariilor reale (dinamica veniturilor, corectată cu inflaţia) pe două tronsoane: perioada 2000-2008 şi perioada 2009-2012, respectiv înainte şi după criza economică.

Din datele astfel prezentate reiese că în perioada 2000-2008 România a avut cea mai mare creştere a venitului mediu real, respectiv de 13,3%, după care – din 2009 până în prezent – am avut una dintre cele mai abrupte deprecieri la acest indicator. În schimb, în Bulgaria venitul mediu real a crescut înainte de criză cu puţin peste 2%, pentru ca după 2009 acest avans să se accelereze la 5,4%.

Risc maxim de sărăcie şi excluziune socială

Un alt indicator avut în vedere de experţii sindicali măsoară riscul de sărăcie şi excluziune socială. Şi aici, România se numără printre ţările cu valori maxime, de peste 40%, alături de Bulgaria (49,1%) şi Letonia (40,4%).

La polul opus, cu un risc de sărăcie şi excluziune socială sub 20%, se regăsesc ţări precum Cehia (15,3%, minimul UE), Olanda, Suedia, Austria, Finlanda, Danemarca, Franţa, Germania, Slovenia şi Luxemburg.

Altfel spus, la noi şi în Bulgaria peste 40% din populaţie prezintă risc de sărăcie şi excluziune socială, în timp ce în Cehia acest procentaj este de doar 15,3%.

Efectele austerităţii

Autorii studiului realizat de ETUI arată că, în majoritatea ţărilor în care şomajul e în creştere, salariile scad, cu consecinţe grave în privinţa creşterii riscului de sărăcie şi excluziune socială.

tabel

Principalele consecinţe ale politicilor de austeritate sunt exprimate de către experţii sindicali astfel: „În majoritatea ţărilor (15 din 27) se înregistrează scăderea salariilor reale. Cea mai mare scădere a salariilor de la începutul crizei a avut loc în ţările care au beneficiat de programe de bailout financiar. Deşi nu a fost într-o situaţie care să necesite un program de bailout, România se află printre ţările cu cea mai mare scădere a salariilor din Europa“.

De asemenea, experţii au observat „o scădere a ponderii salariale în majoritatea ţărilor UE, indicând o redistribuire a veniturilor dinspre muncă spre capital“.

Această hartă a evoluţiilor salariale demonstrează faptul că salariile sunt ţinta principală a măsurilor de austeritate în Europa. Acestea au devenit un  instrument-cheie sau mecanism de ajustare printr-o politică internă de devalorizare“, a declarat Bernadette Ségol, secretar general al Confederaţiei Europene a Sindicatelor.

Această tendinţă nu a rezolvat problema competitivităţii, mai ales în ţările care au beneficiat de scheme de bailout. Dimpotrivă, a agravat problemele existente, afectând categoriile cele mai vulnerabile“, a mai spus oficialul sindical.

„Este necesară o schimbare urgentă“

Cu 10 luni înainte de alegerile europene, şomajul în masă şi politicile de tăieri de salarii sunt o combinaţie care „periclitează susţinerea cetăţenilor pentru proiectul european“.

Confederaţia Europeană a Sindicatelor avertizează liderii europeni că „este necesară de urgenţă o schimbare de direcţie pentru a restabili creşterea şi încrederea“.

După cum arată toate evoluţiile ulterioare crizei, impactul austerităţii a fost creşterea explozivă a şomajului, mai mult de 26,5 milioane de oameni fiind fără o slujbă. Este acum cât se poate de clar că măsurile de austeritate prin tăierea salariilor şi destructurarea negocierii colective nu au îmbunătăţit situaţia cetăţenilor. Dimpotrivă, politicile europene şi ale guvernelor naţionale au agravat problemele şi au adăugat crizei economice o gravă criză socială“, conchid autorii studiului.

farta salarii
Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite