INFOGRAFIE De unde vine creşterea economică şi ce aduce ea

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Economia românească a crescut în primul trimestru din 2013 cu 1,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, peste aşteptările analiştilor, conturând primii paşi de redresare.

Produsul Intern Brut (PIB) a marcat în primul trimestru al acestui an o creştere de 1,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor tip „semnal“ raportate ieri de Institutul Naţional de Statistică (INS). Faţă de trimestrul precedent, avansul este de 0,5%. Evoluţia este peste aşteptările analiştilor. Estimările lor indicau un avans al PIB de 0,7-1,2% faţă de primul trimestru din 2012 şi de 0,2-0,4% faţă de ultimele trei luni ale anului trecut.

Serviciile, creştere însemnată 

Chiar dacă INS va publica evoluţia PIB în variantă detaliată de-abia la începutul lunii viitoare, raportările anterioare privind anumite sectoare economice ne indică de unde a venit creşterea, dar şi ce a tras în jos acest avans.

Sectorul serviciilor a înregistrat o creştere de 9,6% în primul trimestru din acest an faţă de aceeaşi perioadă din 2012, iar producţia din industrie a urcat cu 4,8%. O bună parte din producţia industrială a luat drumul străinătăţii, astfel că exporturile s-au majorat în perioada menţionată cu 4,6%. În condiţiile în care Europa continuă să fie afectată de criză, iar cererea este în scădere, companiile din România s-au orientat spre pieţele din afara Uniunii Europene şi au făcut exporturi importante în Orientul Mijlociu, Rusia sau America Latină. Iar exporturile de maşini au avut o cotă însemnată. 

image

În aceeaşi perioadă, importurile României au scăzut cu 1,1%, astfel că deficitul comercial a atins noi minime, iar contul curent, care include exporturile şi importurile, a trecut pe excedent în februarie şi s-a menţinut şi la finele primului trimestru.   

De asemenea, se observă şi o revenire a consumului în primele trei luni ale acestui an. Comerţul cu alimente a crescut cu 2%, iar cel cu produse nealimentare – cu 2,5%. Comerţul cu carburanţi, care s-au scumpit în ultimul an, a scăzut însă cu 2,3%. 

Sunt însă şi sectoare care au avut o evoluţie negativă şi care au frânat avansul economic. De exemplu, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut cu 5,1% în primul trimestru din 2013 comparativ cu aceeaşi perioadă din anul trecut, iar agricultura a avut, de asemenea, o evoluţie slabă.

Semnal pozitiv pentru pieţe 

Dacă în ultimul trimestru din 2012 creşterea PIB a fost de 0,4%, trendul de redresare economică a fost confirmat după primele trei luni din 2013 prin avansul de 0,5%. Ce aduce această creştere? Analiştii economici susţin că un avans de 1,4% în primul trimestru nu poate aduce o creştere peste noapte a nivelului de trai, însă se creează premisele în acest sens. De exemplu, când unele ţări din Europa încă se luptă cu criza, România poate creşte în ochii investitorilor datorită acestui avans. Cu economie stabilă, care dă semne clare de redresare, investitorii ar putea fi tentaţi să parieze pe leu, iar cursul de schimb, fie că vorbim de leu/euro sau de leu/dolar, ar putea să scadă. De asemenea, cererea pentru titlurile de stat româneşti ar putea creşte. 

În plus, odată intrate pe un trend ascendent, firmele şi-ar putea intensifica activitatea, dar şi exporturile. Iar o redresare a activităţii firmelor va determina, implicit, şi o dezgheţare a creditului şi o scădere a dobânzilor.


Estimări: 1,6% în 2013 

Guvernul, FMI şi Comisia Europeană prognozează o creştere economică a României de 1,6% în acest an. Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare se aşteaptă la un avans de 1,4%, iar mulţi dintre analiştii economici locali şi-au îmbunătăţit prognozele şi estimează o creştere de până la 2%. 


Uniunea Europeană a intrat în recesiune

Uniunea Europeană (UE) a intrat în recesiune în primul trimestru, cu o scădere a PIB de 0,1%, după un declin de 0,5% în ultimele trei luni ale anului trecut, în timp ce în zona euro contracţia a continuat pentru al şaselea trimestru consecutiv. Zona euro a înregistrat un declin de 0,2% în ianuarie-martie, după o scădere de 0,6% în ultimul trimestru din 2012, potrivit datelor Eurostat. Recesiunea zonei euro este cea mai lungă de la introducerea monedei europene, în 1999. 

Trei dintre cele mai mari economii din zona euro se află în recesiune, după ce doar Germania a reuşit să înregistreze o creştere de 0,1% în primele trei luni ale acestui an, după o sădere de 0,7% în trimestrul al patrulea. Franţa a intrat în recesiune, după al doilea trimestru consecutiv de contracţie cu 0,2%. Intrarea în recesiune pune presiune pe preşedintele François Hollande, care sărbătoreşte miercuri primul an la conducerea Franţei, pentru adoptarea de măsuri care să susţină creşterea economică.

Italia, în cea mai lungă recesiune din 1970

Italia şi Spania se află, de asemenea, în recesiune, cu o scădere a PIB de 0,5% în primul trimestru în cazul ambelor ţări. Economia Italiei a înregistrat al şaptelea trimestru consecutiv de contracţie, iar recesiunea este cea mai lungă începând cel puţin din 1970.

Doar 20 dintre cele 27 de state UE au raportat date pentru primul trimestru. Belgia, Bulgaria, Germania, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia, România, Slovacia şi Marea Britanie au înregistrat creştere economică, iar Austria stagnare, în primul trimestru. Cehia, Spania, Franţa, Italia, Cipru, Olanda, Portugalia şi Finlanda se află în recesiune. 

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite