Isărescu: Trebuie să ne gândim foarte bine dacă menţinem ţinta de trecere la euro în 2019 şi să vedem ce avem de făcut

Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), susţine că trebuie să ne gândim foarte bine dacă menţinem anul 2019 drept ţintă pentru adoptarea monedei euro şi să existe un plan de acţiune, existând pericolul încetăţenirii ideii că adoptarea monedei unice este doar o schimbare de bancnotă.

„Bulgaria, Cehia, Ungaria şi Polonia nu au stabilit o dată ţintă de aderare. Noi am optat pentru 2019, an care nu a fost ales fără temei. Trebuie însă să ne gândim foarte bine dacă menţinem această ţintă şi să vedem ce avem de făcut. În prezent, cel mai mare pericol este încetăţenirea ideii că adoptarea euro e doar o schimbare de bancnotă şi că e doar responsabilitatea BNR. E vorba de o schimbare culturală“, a declarat Mugur Isărescu, la o conferinţă organizată de Comisia Europeană, potrivit HotNews.ro. 

Guvernatorul a mai spus că această ţintă s-a stabilit „mai mult printr-un acord verbal“, dar că „de la o anumită dată încolo, zilele intră în sac“. El a mai afirmat că România îndeplineşte cele cinci criterii de convergenţă nominală, însă nu trebuie ignorată convergenţa reală, cea cere presupune reforme structurale, cu efecte pe termen mediu şi lung.

„Se vorbeşte în general despre convergenţă durabilă şi din acest punct de vedere apare extrem de importantă convergenţă reală. În 2008 eram codaşi în privinţă respectării criteriilor de la Maastricht. În 2015, suntem fruntaşi. (…) Cu excepţia poziţiei investiţionale nete, România îndeplineşte toate criteriile. Stăm mai bine chiar decât Cehia.  În privinţă PIB/locuitor, suntem la jumătate din media europeană, dar suntem din păcate pe penultimul loc în UE“, a mai spus guvernatorul BNR.  

 Isărescu a subliniat lipsa reformelor structural şi întârzierea programelor agreate cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Comisia Europeană.  

„Noi suntem uneori preocupaţi să facem deficite bugetare cât mai mari şi facem chiar o obsesie din asta.  Problemă noastră e că nu facem reforme structurale. Avem două asemenea programe- unul cu Comisia şi altul cu FMI - şi ambele sunt întârziate.  Credibilitatea poate fi pusă sub semnul întrebării dacă angajamentul formal nu este însoţit de un plan de acţiune detaliat, care să aibă o susţinere explicită“, a apreciat şeful BNR, potrivit HotNews.ro.    

El a criticat voalat Guvernul pentru nedezvoltarea infrastructurii, dar şi pentru absorbţia slabă de fonduri europene. „Analizele CE şi FMI identifică lipsă infrastructurii că obstacol major în calea creşterii economice. Nu banii ne lipsesc că să facem autostrăzi. Drumurile se fac cu ingineri de bună calitate. În plus, oportunităţile de finanţare prin fonduri structurale nu sunt suficient fructificate. Să ai bani gratis şi să nu îi iei....Ce păcat mai mare îţi trebuie!?“, a spus Isărescu.