Istoria mutării gazului la Bucureşti

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
În 1998 - PD iniţia mutarea activităţii de gaze în Bucureşti
În 1998 - PD iniţia mutarea activităţii de gaze în Bucureşti

Pe măsura trecerii timpului responsabilitatea pentru activitatea desfăşurată în sectorul gazelor este tot mai mică şi se bagă tot mai multă putere în claxon şi tot mai puţin în motorul acestei industrii. Ideea mutării gazului la Bucureşti este una veche şi ea apare periodic, în special în mintea unor oameni apăruţi de nicăieri şi care vor să se evidenţieze. Câteva din aceste intenţii le prezentăm aici.

Activitatea gazieră din România,  funcţionează la Mediaş, începând cu anul 1923, organizată ca Societate pe acţiuni, Direcţie Generală a Gazului Metan, Centrală a Gazelor Naturale, Regie Autonomă sau Societate  Naţională.

Un vechi gazist, prof Simescu Nicolaie spunea despre conducerea societăţilor din domeniul gazelor naturale în primii ani de după naţionalizare, despre oamenii deosebiţi care au condus destinele gazului metan, într-o perioadă zbuciumată când dominaţia clasei muncitoare era evidentă:

Poate că a fost norocul gazului metan. Poate că aşa erau oamenii, dar nişte oameni absolut deosebiţiAceşti oameni au fost oameni cu o cultură vastă fiind oameni care în timpul liber, cântau în orchestre de cameră  care participau la acţiuni sportive, sociale şi care s-au ocupat şi au încercat să creeze oameni deosebiţi, având o cu totul altă cultură despre muncă. Totodată se poate afirma că am avut miniştrii înţelepţi în perioada comunistă, pentru faptul că îi lăsa pe oamenii de meserie să discute problemele tehnice".

Până în anul 1967 Partidul Comunist nu a numit oameni din afara organizaţiei pe criterii exclusiv politice în Gazul Metan, fapt datorat profesionalismului conducerii care nu a permis acest lucru, ţinând la etica profesională şi conducând relaţii de parteneriat cu reprezentanţii Ministerului, a căror verticalitate îi determina să afirme: „Ce să căutaţi voi acolo? Ce vă băgaţi?” cu toate rigorile partidului unic din România. Acest echilibru se strică în anul 1967 odată cu numirea d-lui Vasile Lucaci la conducerea Centralei de Gaz Metan pe criteriul exclusiv politic, acesta deţinând în cadrul Ministerului Petrolului funcţia de Şef al Organizaţiei de Partid pe Minister. O altă numire exclusiv politică în anul 1969 a d-lui Ion Dumitru, fost ministru adjunct a condus la formarea în cadrul Centralei a găştilor directorului general I. Dumitru şi cele ale directorului adjunct V. Lucaci, care pentru a-şi consolida poziţiile foloseau orice mijloace în defavoarea Centralei Gazului Metan.

Intervenţia politicului în activitatea societăţilor a condus la impunerea unor oameni a căror singură idee era obţinerea unui „ciolan” şi care ulterior deveneau loiali celor care i-au propulsat, singura dorinţă era controlul indiferent de consecinţele, tehnice, economice  şi sociale.

1971 - PCR iniţia prima mutare a activităţii de gaze în Bucureşti

În anul 1971 Ministerul Petrolului propune înfiinţarea a încă unei Întreprinderi de Extracţie a Gazelor Naturale cu sediul în Bucureşti, subordonată de asemenea Centralei Industriale a Gazelor Naturale, care să coordoneze secţile Craiova, Finta, Buzău şi Roman. Această propunere a fost respinsă de conducerea executivă de la Mediaş, printr-un studiu care arăta că acestea se găsesc la mare depărtare de sediul întreprinderii, nebeneficiind de asistenţă tehnică permanentă de la centru şi s-a realizat o reorganizare a activităţii de extracţie.

1985 - PCR iniţia mutarea activităţii de gaze în Bucureşti

În anul 1985 din dispoziţia superioară a Ministerului Petrolului "se lucra la reorganizarea Centralei Gazului Metan Mediaş" prin desprinderea de la aceasta a celor două întreprinderi de distribuţie gaze - Târgu Mureş şi Bucureşti - a întreprinderii de exploatare a conductelor magistrale de gaz metan Mediaş şi a Dispeceratului naţional de gaze Bucureşti şi formarea unei noi centrale de transport şi distribuţie cu sediul în Bucureşti. Un alt posibil motiv al mutării Centralei în Bucureşti era legat de scăderea cantităţii de gaze naturale extrase şi creşterii consumului de gaze naturale, care făcea adesea ca iarna Bucureştiul să rămână fără gaze. Eminenţele cenuşii” din minister suspectând conducerea de la Mediaş, că Bucureştiul nu era alimentat cu gaze datorită limitărilor realizate cu scopul de a menţine alimentarea cu gaze a oraşelor transilvănene. Poziţia conducerii Centralei semnala faptul că fluxul tehnologic, în condiţiile acelor ani, nu putea fi întrerupt. Înfiinţarea unei noi centrale numai cu sarcini de transport, distribuţie şi dispecerizare a gazelor, externalizându-se activitatea schelelor de producţie gaze, conducea la distrugerea acelui “tot unitar” dezvoltat pe verticală în decursul anilor, cu repercusiuni negative asupra industriei gaziere. Argumentele specialiştilor Centralei au determinat respingerea ideii de scindare a activităţii gaziere.

1990 - FSN iniţia mutarea activităţii de gaze în Bucureşti

În anul 1990 apare un proiect de HG prin care se reorganiza Ministerul Petrolului în Ministerul Petrolului şi Gazului şi se desfiinţau Centralele gazului şi ale Petrolului şi se mutau la Bucureşti toate activităţile cu excepţia activităţii de foraj.

Fostul Ministru al Petrolului Murea a instrumentat ideea mutării gazelor la Bucureşti, vehiculând diverse proiecte în faţa Guvernului, de la oportunitatea a avea relaţii apropiate cu instituţile statului este necesară înfiinţarea la Bucureşti a regiei Autonome a Gazelor, la înfiinţarea a două regii una la Mediaş – care să reunească activitatea de producţie şi o alta la Bucureşti – care să reunească activitatea de distribuţie şi transport,

Numeroasele deplasări la Bucureşti ale conducerii Centralei, sprijinul politic al deputaţilor din Mediaş ajunşi în Parlamentul României urmare a alegerii de la 20 mai 1990 şi rolul corect jucat de un personaj cheie al Guvernului Roman – Sever Georgescu, care nu s-a lăsat amăgit de maşinaţiunile şi grupurile de interese care roiau şi atunci în jurul Guvernului a determinat desfiinţarea Ministerului Petrolului şi s-au înfiinţat Regia Petrolului la Bucureşti şi Regia Gazului la Mediaş.

1997 - PNL iniţia mutarea activităţii de gaze în Bucureşti

Iniţiativa preşedintelui Comisiei Economice a Senatului, Viorel Cataramă, de includere a Regiei Autonome ROMGAZ în cadrul SNP Petrom, în vederea pregătirii pentru privatizare, argumentul principal din Nota de fundamentare fiind: „preţul de cumpărare al SNP la privatizare va creşte substanţial”.

La fel ca şi în prezent brusc după această intenţie în media au apărut „întâmplător” articole denigratoare la adresa conducerii ROMGAZ.

Însuşi ministrul Ministerul Industriei şi Comerţului – Călin Popescu Tăriceanu a manifestat în anul 1997 intenţia mutării Regiei ROMGAZ la Bucuresti pe motivul că:”...la Mediaş se ajunge cu greutate, ceea ce defavorizează Regia în faţa investitorilor”. (ziarul Naţional/15.09.1997).

1998 - PD iniţia mutarea activităţii de gaze în Bucureşti

Demersurile Ministrului Radu Berceanu de spargere a sistemului gazier şi mutarea lui la Bucureşti au determinat demisia conducerii ROMGAZ şi numirea în fruntea ROMGAZ a întregii conduceri a DISTRIGAZ SUD Bucureşti cu sarcini foarte stricte (dar ascunse) aşa cum relata dânsul într-un interviu: „Noua conducere are de îndeplinit o sarcină importantă. Dacă nu o vor respecta îi voi demite.”, acuzând problemele care sunt la Mediaş, dar şi nevoia de internaţionalizare şi privatizare a companiei. S-a reuşit doar spargerea companiei şi înfiinţarea a 5 companii din care una în Bucureşti - DISTRIGAZ SUD.

2013 - PSD iniţiază mutarea activităţii de gaze în Bucureşti

Ministrul Energiei Constantin Niţă iniţiazează mutarea sedilor Romgaz şi Transgaz în Bucureşti : „ca o etapă firească în contextul strategiei de dezvoltare şi internaţionalizare a activităţilor celor două companii", aici urmând să funcţioneze doar „partea de conducere corporativă a celor două companii, legată de activităţile de strategie, marketing, relaţii internaţionale şi relaţii instituţionale, inclusiv cu autorităţile de reglementare in domeniu".

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite