Jaf la drumul mare în bugetele primăriilor şi bugetul de stat. Cum şi-au umflat edilii şi funcţionarii lefurile

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Prejudiciile descoperite de Curtea de Conturi în bugetele locale şi bugetul de stat sunt de ordinul sutelor de milioane de lei, majoritatea fiind generate de creşteri peste măsură a salariilor şi sporurilor acordate funcţionarilor publici.

Potrivit raportului de activitate al Curţii de Conturi pe anul 2018, auditul efectuat asupra a 3.620 de instituţii publice şi companii de stat a scos la iveală prejudicii de 268 milioane de lei, cele mai mari prejudicii fiind aduse bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale (63% din total).

Aceste prejudicii au fost aduse, în principal, prin: 

• stabilirea eronată a drepturilor salariale, inclusiv a sporurilor, premiilor şi a altor drepturi acordate funcţionarilor publici, personalului contractual, persoanelor cu funcţii de conducere şi personalului care ocupă funcţii de demnitate publică; 

• efectuarea de cheltuieli de personal neprevăzute de legislaţia în vigoare; 

• angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor bugetare pentru activităţi sportive fără respectarea prevederilor legale; 

• plăţi peste normele, cotele sau baremele legale, precum şi pentru lucrări neexecutate; 

• efectuarea de cheltuieli cu bunuri şi servicii fără contraprestaţie (bunuri, lucrări, servicii nerecepţionate în cantitatea facturată şi plătită); 

• efectuarea de cheltuieli pentru activităţi care nu au legătură cu scopul, obiectivele şi atribuţiile prevăzute în actele normative de înfiinţare; 

• nerespectarea clauzelor contractuale stabilite prin contractul de achiziţie publică, referitoare la cantitatea şi calitatea bunurilor livrate/lucrărilor executate/serviciilor prestate; 

• cheltuieli supraevaluate sau majorate nejustificat. Bugetului de stat, care deţine 16,6% din totalul prejudiciilor estimate, i-au fost provocate pierderi, în principal, prin: 

• angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor bugetare cu nerespectarea prevederilor legale; 

• efectuarea de cheltuieli de personal neprevăzute de legislaţia in vigoare; 

• stabilirea eronată a drepturilor salariale, inclusiv a sporurilor, premiilor şi a altor drepturi acordate funcţionarilor publici, personalului contractual, persoanelor cu funcţii de conducere şi personalului care ocupă funcţii de demnitate publică;

• efectuarea de cheltuieli cu bunuri şi servicii fără contraprestaţie (bunuri, lucrări, servicii nerecepţionate în cantitatea facturată şi plătită); 

• lipsa sau luarea cu întârziere a tuturor măsurilor legale în vederea recuperării creanţelor bugetare; 

• plăţi peste normele, cotele sau baremele legale, precum şi pentru lucrări neexecutate; 

• ineficienţa utilizării resurselor umane, materiale şi financiare alocate unui program/proiect/activitate sau ineficienţa sistemului de control intern şi a procedurilor urmate pentru realizarea programului/proiectului/activităţii auditate. 

O cauză majoră care favorizează producerea unora dintre aceste abateri o reprezintă exercitarea unei activităţi necorespunzătoare de către managementul entităţii, în sensul că nu au fost luate măsurile necesare pentru elaborarea, implementarea şi dezvoltarea sistemului de control intern managerial. 

Următorul buget la care s-au constatat prejudicii este cel al agenţilor economici din sectorul public, cu capital de stat, sau al UAT-urilor (10,8%), prejudicii produse, în principal, prin efectuarea de cheltuieli pentru activităţi care nu au legătură cu scopul, obiectivele şi atribuţiile prevăzute în actele normative de înfiinţare, efectuarea de plăţi pentru lucrări neexecutate, supraevaluarea nejustificată a unor cheltuieli, precum şi prin nerespectarea prevederilor legale privind operaţiunile de asociere în participaţiune şi implementarea proiectelor de parteneriat public-privat.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite