Lecţia de macroeconomie. Economia românească, între chin şi amin

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Un tratament adecvat nu se poate realiza fără un diagnostic corect. Economia românească nu se află deloc într-o situaţie bună. S-au erodat şi ultimele supape prin care se detensionau dezechilibrele macroeconomice, Astfel, devine urgentă aplicărea unor măsuri puternice de stabilizare macroeconomică. Amânarea lor va costa mult mai mult populaţia şi companiile din România.

Adoptarea minimelor măsuri de refacere a puterii de cumpărare de la 1 ianuarie 2022 (în situaţia unei plase de siguranţă socială puternic deteriorată) creează în acelaşi timp ferestre de oportunitate pentru implementarea unor măsuri structurale de refacere a sănătăţii finanţelor publice.

Martie va fi luna în care agenţiile de rating şi instituţiile financiare internaţionale vor pune din nou în balanţă punctele tari şi punctele slabe ale economiei româneşti. Fără un pachet de măsuri credibile / concrete, probabila înclinare a balanţei spre nefavorabil ar conduce la intensificarea presiunilor bugetare, generând cercuri vicioase economice şi sociale din care cu greu vom mai putea ieşi.

În ciuda declaraţiilor de basm despre economia românească, nu există vreun raport al unei instituţii de prestigiu în domeniul macroeconomic care să nu constate adâncirea majoră a dezechilibrelor macroeconomice în ultimii 2 ani. La unison, Banca Naţională a României, Consiliul Fiscal, Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi agenţiile de rating vorbesc despre acumularea de tensiuni substanţiale în plan macroeconomic. De exemplu, în raportul privind Stabilitatea Financiară, BNR prezintă acumularea de ”Tensiuni la nivelul echilibrelor macroeconomice, inclusiv ca urmare a pandemiei Covid19” drept risc sistemic sever, cel mai înalt nivel asociat analizei. În ultimele 6 luni dezechilibrele s-au accentuat şi mai mult.

image

La rândul său, Consiliul Fiscal anunţă repetat în rapoartele sale despre ”Derapajul bugetar major” şi acumularea unor dezechilibre istorice.

Puţinele veşti bune legate de creşterea economică din acest an, mărirea investiţiilor străine directe şi încasarea avansului din PNRR pălesc în faţa valului din ce în ce mai mare al veştilor rele despre evoluţia economiei româneşti.

Decelerarea creşterii economice, finanţarea dificilă a deficitului bugetar, mărirea costurilor de finanţare, reducerea puterii de cumpărare şi adâncirea sărăciei sunt doar câteva elemente ale crizelor suprapuse pe care le trăim în prezent – criza sanitară, economică, energetică şi socială.

Sunt câteva evoluţii care îngrijorează pe oricine este interesat de macroeconomie:

1. Decelerarea creşterii economice în anul 2022 pune presiune pe respectarea angajamentului de reducere a deficitului bugetar, luat în faţa CE si a agentiilor de rating. Dacă privim cu atenţie, creşterea economică din trimestrul 3 2021, de 0,3% faţă de trimestrul anterior, se transformă în cădere economică dacă extragem contribuţia substanţială a agriculturii. Tendinţa este validată în ultima prognoză a Comisiei Europene, rata de creştere a PIB real reducându-se cu 2 puncte procentuale în următorii doi ani (Comisia Europeană, 2021). 

2. Potenţialul economic pre criză nu se reface până cel puţin în anul 2024. În următorii doi ani România va rămâne în decalaj recesionist, conform ultimei prognoze a Comisiei Europene citată mai sus.

3. Inflaţia va ajunge la un record de 8,5-9% la sfârşitul anului şi se va menţine ridicată până cel puţin în trimestrul 3 al anului viitor. Tendinta este validată în ultimul Raport asupra Inflaţiei, publicat de Banca Naţională a României luna aceasta (BNR, 2021). 

4. Creşterea puternică a costurilor de finanţare va pune presiune majoră pe cheltuielile bugetare. Tendinţele de creştere a dobânzilor atât la intern cât şi la extern ca mijloc de contracarare a inflaţiei explozive precum şi reversarea QE / tendinţa de normalizare a politicii monetare vor pune presiune pe creşterea costului de finanţare al statului şi vor reduce investiţiile private. Deja România se împrumută la costuri record pentru ţările UE, dobânzile asociate maturităţii de 10 ani ajungând în noiembrie la 5,5%, dublu faţă de dobânda de la începutul acestui an.

image

5. Deficitele bugetare sunt la un nivel record, greu finanţabile. Conform prognozei Comisiei Europene din octombrie 2021, România va avea cel mai mare deficit bugetar din UE, cu 6,9% din PIB în 2022 şi 6,3% din PIB în 2023. Mai mult, România va avea un deficit bugetar structural de 6,4% din PIB potenţial în 2022 şi 6,1% din PIB potenţial în 2023, peste pragul stabilit de regulile fiscale - maximum 1% din PIB potenţial, pentru ţările care au datorie mai mică de 60% din PIB. Indicarea plusului de cheltuieli din pandemie drept cauza principală a adâncirii deficitului bugetar până aproape de 10% din PIB a fost contrazisă de nenumărate ori atît de către FMI cât şi de Comisia Europeană - creşterile de cheltuieli cu sistemul sanitar, facilităţile oferite mediului de afaceri, alte cheltuieli generate de criza sanitară au măsurat în anul 2020 doar 1,2% din PIB cheltuieli din bugetul public, iar acest an ele se ridică la un cuantum de 0,8% din PIB (Consiliul Fiscal, 2021)

6. Îndatorarea accelerată. Ponderea datoriei guvernamentale în PIB a depăşit limita de sustenabilitate de 45% din PIB, apropriindu-se de 50% din PIB. Ultima prognoză a CE arată că România va avea o pondere a datoriei guvernamentale în PIB de 51,8% în anul 2022 şi 53,2% în anul 2023, total nesustenabil. Supapa îndatorării nu mai există, marja de manevră a decidenţilor de politici fiscal bugetare aici este extrem de redusă (Comisia Europeană, 2021). 

7. Datoria externă a crescut cu 6,8 miliarde euro doar în primele 9 luni ale acestui an! Dacă mai adăugăm faptul că 83% din serviciul datoriei externe este pe termen scurt, avem imaginea unei vulnerabilităţi consistente. Presiunea finanţării pe termen scurt nu ajută deloc la adecvarea confortabilă a rezervelor internaţionale conform criteriilor FMI. O corecţie exclusivă din partea politicii monetare, prin dobânzi mari şi deprecierea cursului de schimb ar fi extrem de costisitoare pentru economie şi populaţie. 

8. Dezechilibrul extern a crescut ameninţător. Ultimele date publicate de BNR arată că deficitul de cont curent s-a accentuat la 11,5 miliarde euro, mai mare cu 47% faţă de aceeaşi perioada a anului trecut. Atenţie, finanţarea deficitului de cont curent nu este deloc sustenabilă, fiind realizată din surse negeneratoare de datorie externă suplimentară doar în proporţie de 57%, aproape la jumătate faţă de pragul sustenabil de 100% (BNR, 2021).

9. România a pierdut masiv competitivitate şi va pierde şi mai multă din cauza exploziei preţurilor la energie şi gaze naturale. Datele INS arată că deficitul comercial a ajuns la 16,8 miliarde euro la 9 luni din 2021, mai mult cu 3,7 miliarde euro faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut (INS, 2021). 

10. Absorbţia fondurilor europene este greoaie iar condiţionalităţile din PNRR vor fi dificil de îndeplinit. Conform datelor Comisiei Europene, România are o rată de absorbţie la fondurile structurale şi de coeziune de doar 54%, faţă de media UE 61% (Comisia Europeană, 2021). 

Consider că România nu poate merge înainte fără măsuri structurale. Simpla promisiune a colectării mai bune a veniturilor la buget nu mai este o soluţie credibilă de mulţi ani.

România nu va putea să-şi respecte angajamentele de însănătoşire a finanţelor publice până în 2024 fără măsuri concrete, certe. Coborârea sub 6% din PIB a deficitului bugetar nu se poate realiza fără implementarea unor reforme consistente de creştere a veniturilor la bugetul de stat şi raţionalizarea cheltuielilor ineficiente, reducerea risipei.

Nevoia de reformă a sistemului fiscal-bugetar trebuie analizată serios. România nu mai poate funcţiona cu o pondere a veniturilor bugetare în PIB compatibilă ţărilor de tip paradis fiscal şi cu pretenţii de servicii publice conforme cu cele din ţările dezvoltate. Nu-s venituri, nu-s nici cheltuieli. Nu-s cheltuieli, nu-s nici servicii publice decente.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite