Mediul de afaceri cere schimbarea Guvernului: Nu au înţeles mesajul transmis de români. E nevoie de un  Guvern format din specialişti

0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO Inquam/Octav Ganea
FOTO Inquam/Octav Ganea

Este nevoie de o schimbare completă a Guvernului pentru că membri săi nu au înţeles mesajul transmis de români duminică la vot, consideră reprezentanţii mediului de afaceri, amintind 10 dintre cele mai nefaste măsuri economico-fiscale luate de guvernanţi.

"Nu vedem în niciun fel o schimbare de paradigmă, o înţelegere a ceea ce a însemnat acest vot al românilor. Cred că toţi trebuie să înţelegem acest moment. Noi, oamenii de afaceri l-am înţeles şi aşteptăm să fie înţeles şi de către politicieni.

Nu putem continua cu un astfel de Guvern, cu astfel de politici publice şi cu oameni care nu au înţeles mesajul transmis de români. Eu cred că este important să schimbăm acest Guvern, singura soluţie în acest moment fiind un Guvern de uniune naţională, un Guvern care să pregătească alegerile prezidenţiale, locale, un Guvern format din specialişti, un Guvern care să ştie ce înseamnă politicile publice din domeniile lor", a declarat Florin Jianu, preşedintele Consilului Naţional al IMM.

Consiliul Naţional al IMM-urilor din România (CNIPMMR) atrage atenţia cu privire la următoarele probleme cu care se confruntă mediul de afaceri din România, în prezent:  

1. Lipsa stabilităţii şi a predictibilităţii 

Încrederea în sistemul fiscal este o condiţie esenţială pentru investitori, predictibilitatea fiind unul dintre cei mai importanţi factori care influenţează deciziile de investiţii.

De la începutul anului până în prezent, au fost adoptate 33 de Ordonanţe de Urgenţă. În 2018, cadrul legislativ a fost major modificat, fiind adoptate 1.506 acte normative (cu excepţia ordinelor ministerelor), 354 Legi, 18 Ordonanţe ale Guvernului, 114 Ordonanţe de Urgenţă, 1029 Hotărâri de Guvern). Cu acest volum imens de acte normative adoptate în 2018, este previzibil că România va continua să se situeze pe nedoritul prim loc în topul regional al modificărilor legislative (din Europa Centrală şi de Est.

Bilanţul modificărilor legislative fiscale din 2018 numără 169 modificări/completări ale Codului fiscal publicate şi 266 de noi prevederi fiscale necesare a fi aplicate de întreprinzători, la data de 1 ianuarie 2018 intrând în vigoare Ordonanţa de Urgenţă nr. 79 din 8 noiembrie 2017, prin care 97 articole din Codul fiscal au fost modificate/completate, obligatoriu să fie aplicate de întreprinzători. 

2. Nivelul scăzut al investiţiilor publice

Potrivit “Raportului de ţară din 2019 pentru România” publicat de Comisia Europeană, Româia “a înregistrat progrese limitate în ceea ce priveşte pregătirea proiectelor de investiţii publice şi stabilirea priorităţilor în acest domeniu”.

Astfel, este necesară acordarea unei atenţii deosebite asupra aspectelor calitative ale investiţiilor întrucât calitatea acestora este marcată în continuare de deficienţe de gestionare, de schimbări frecvente ale priorităţilor şi de dificultăţi în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor UE, iar investiţiile private sunt afectate de persistenţa incertitudinii juridice şi a birocraţiei.

3. Împrumuturile publice nesustenabile

În luna martie a acestui an, au fost realizate împrumuturi de aproximativ 3 miliarde de euro, un record în materie de împrumuturi care merg în zona dedicată salariilor şi pensiilor şi nu în zona investiţionala, împrumuturile devenind nesustenabile. 

Astfel, fiecare roman s-a îndatorat cu aproximativ 166,67 de euro.

4. Lipsa investiţiilor în infrastructură 

Unul dintre factorii cei mai problematici pentru dezvoltarea unei afaceri în România, este reprezentat de lipsa unei infrastructure adecvate ce constituie, astfel, o barieră în calea schimburilor comerciale şi a dezvoltării economice.

Astfel, investiţiile în infrastructura de transport, energie şi mediu ar consolida potenţialul de creştere pe termen lung al economiei şi ar avea un impact pozitiv asupra nivelului de trai al populaţiei.

5. Creşterea gradului de absorbţie al fondurilor europene; Exerciţiul 2021-2027

În România, absorbţia fondurilor europene este lentă fiind necesare măsuri pentru o bună utilizare a fondurilor UE şi a altor tipuri de sprijin financiar disponibile. Creşterea gradului de absorbţie, simplificarea birocraţiei în domeniu şi eliminarea blocajelor sistemice trebuie să reprezinte o prioritate.

6. Deprofesionalizarea administraţiei publice şi a exerciţiului de guvernare

Este necesară asigurarea creşterii calităţii serviciilor publice, testarea periodică/perfecţionarea periodică a bugetarilor, asigurarea cadrului necesar angajării răspunderii directe a bugetarilor pentru greşelile/abuzurile/neregularităţile acestora. În plus, se impune evaluarea şi monitorizarea permanentă a activităţii bugetarilor, cu rezultate directe asupra nivelului salariului lor, pentru a diferenţia salarizarea în funcţie de performanţa.

7. Deficite macro-economice

Potrivit INS, deficitul balanţei comerciale în primul trimestru al anului a fost de 3,644 miliarde euro, mai mare cu 921,8 milioane euro decât cel înregistrat în perioada similaă a anului trecut. Exporturile au însumat 17,532 miliarde euro, iar importurile au însumat 21,176 miliarde euro. 

În luna martie 2019, exporturile FOB au însumat 6,129 miliarde euro, iar importurile CIF au însumat 7,361 miliarde euro, rezultând un deficit de 1,232 miliarde de euro. Faţă de luna martie 2018, exporturile din luna martie 2019 au crescut cu 0,4%, iar importurile au crescut cu 2,7%.

8. Dialogul social

Referitor la propunerea legislativă privind dialogul social, respinsă de Senat, şi aflată în prezent în dezbaterea Comsiei pentru Muncă din Camera Deputaţilor, solicităm luarea în considerare a poziţiei unitare a confederaţiilor  patronale reprezentative la nivel naţional.

9. Securitatea economiei naţionale

Înfiinţarea Fondului Naţional de Dezvoltare şi Investiţii, care conţine companii de importanţă strategică pentru economia şi siguranţa naţională are impact asupra întregii ţării, pentru că face referire la avuţia fiecăruia dintre noi.

Potrivit art. 9 alin. 3 din OUG nr. 100/2018 pentru reglementarea unor măsuri privind cadrul general aplicabil fondurilor suverane de dezvoltare şi investiţii , care dispun că înstrăinarea sau achiziţia de către fiecare Fond a unor acţiuni sau alte active:

- nu se supune prevederilor OUG nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor, aprobată prin Legea nr. 44/1998, cu modificările şi completările ulterioare,

- şi nici a prevederilor Legii nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, cu modificările şi completările ulterioare, 

 conduce la concluzia că practic se va putea vinde oricui, chiar şi persoanelor fizice, acţiuni la societăţile deţinute de stat prin Fond, fără nicio procedură.

Fondurilor nu li se aplică nici prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 64/2001 privind repartizarea profitului la societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile cu capital integral sau majoritar de stat, precum şi la regiile autonome, avârezultatul fiind că la bugetul de stat nu mai ajunge profitul obţinut de companiile de stat, acesta neavând nici obligaţia de a constitui rezerve legale sau de a acoperi pierderile din anii precedenţi.

Având în vedere ca Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii este o societate pe acţiuni, care va funcţiona în condiţii de piaţă, există riscul pierderii poziţiei de acţionar majoritar al statului român, al societăţilor pe care le deţine în portofoliu, sau chiar falimentul acestora. 

Dintre societăţile propuse a face parte din Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii SA enumerăm: SOCIETATEA NATIONALA "NUCLEARELECTRICA" SA, SOCIETATEA NATIONALA DE GAZE NATURALE " ROMGAZ " SA, SOCIETATEA DE DISTRIBUTIE SI FURNIZARE A ENERGIEI ELECTRICE - "ELECTRICA" S.A., COMPANIA NATIONALA ADMINISTRATIA PORTURILOR DUNARII FLUVIALE S.A, COMPANIA NATIONALA "ADMINISTRATIA PORTURILOR MARITIME" - S.A.CONSTANTA, ANTIBIOTICE SA, COMPANIA NATIONALA UNIFARM S.A.

10. Revizuirea “Small Business Act”

Din 2011 până în prezent nu a mai avut loc nici o revizuire a “Small Business Act”pentru Europa. Dat fiind că punerea în aplicare a principiilor stabilite de “Small Business Act” este variabilă sau chiar lipseşte din unele state membre şi uneori şi la nivel european, că există domenii importante care necesită îmbunătăţiri, raportat la provocările actuale, IMM-urile aşteaptă o revizuire imediată şi o abordare mai ambiţioasă la nivel European şi naţional/regional.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite