Ministrul Mediului: Oricine închide ochii la comercializarea de lemn tăiat ilegal este părtaş la o activitate criminală. Reacţia Holzindustrie Schweighofer

Ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, s-a întâlnit vineri cu reprezentanţii organizaţiei Environmental Investigation Agency (EIA), realizatoarea unui raport care acuză grupul austriac Holzindustrie Schweighofer că ar fi principalul beneficiar al tăierilor ilegale de lemn din România.

„Voi face un apel către toate statele membre UE, să vină alături de România în lupta împotriva tăierilor ilegale. Ne dorim o poziţie fermă şi măsuri concrete din partea tuturor. În opinia noastră, oricine permite comercializarea de masă lemnoasă de provenienţă ilegală, oricine închide ochii sau participă activ în acest proces, poate fi considerat părtaş într-o activitate criminală. Datele prezentate de dumneavoastră (EIA - n.r.) confirmă ceea ce am descoperit şi noi în investigaţiile derulate, atunci când am ridicat problema tăierilor ilegale în CSAT. Tocmai din aceste motive am înfiinţat Garda Forestieră şi am decis îmbunătăţirea Radarului Pădurilor. Raportul dumneavoastră arată că măsurile dure pe care le-am dispus în ultimele luni sunt complet justificate“, a spus Gavrilescu, într-un comunicat de presă al ministerului.

La rândul său, directorul executiv al EIA, Alexander Von Bismark, a menţionat că eforturile Guvernului României din ultima perioadă sunt vizibile şi apreciate.

„Ştim că efortul autorităţilor statului de a combate tăierile ilegale este semnificativ, tocmai de aceea dorim să venim în sprijinul dumneavoastră. Apreciem în mod deosebit acţiunile specifice în investigaţiile dumneavoastră care au vizat mai mulţi operatori economici din sectorul forestier şi ne dorim ca ele să continue“, a menţionat Alexander Von Bismark.

Raportul EIA acuză Holzindustrie că este principalul beneficiar al defrişărilor ilegale

Raportul EIA arată că aproximativ 50% din lemnul tăiat în România a provenit, în ultimul deceniu, din surse ilegale, iar în majoritatea cazurilor investigate destinaţia lemnului ilegal a fost compania austriacă Holzindustrie Schweighofer.

De asemenea, datele arată că, în perioada 2000-2011, o suprafaţă de 280.000 de hectare de păduri a fost pierdută sau degradată, într-un ritm de trei hectare pe oră. În acelaşi timp, dintr-o actualizare realizată în 2015 reiese că pierderea pădurii a avut loc în acelaşi ritm şi în intervalul 2012-2014.

"Schweighofer este unul dintre cei mai mari procesatori de lemn din Europa şi, din păcate, printre cei care încurajează puternic defrişările ilegale din România", a declarat miercuri Alexander von Bismarck.

De asemenea, tot miercuri, organizaţia non-guvernamentală World Wide Fund for Nature (WWF) a depus o sesizare la Biroul Federal pentru Păduri din Viena, referitor la încălcarea reglementărilor UE privind procesarea lemnului şi a cerut o investigaţie aprofundată care să vizeze Schweighofer.

Holzindustrie susţine că are control riguros al provenienţei lemnului

Rezultatele Raportului sunt însă contestate de compania austriacă, care precizează că este adepta prelucrării responsabile a lemnului.

„Tăierile ilegale de lemn afectează grav pădurile, precum şi întreaga industrie de prelucrare a lemnului, astfel că este în interesul tuturor să promovăm sustenabilitatea, să avem un sistem riguros şi eficient de control al originii lemnului şi să prelucrăm doar lemn cu documente complete şi corecte, care respectă toate reglementările din România şi din Uniunea Europeană“, se arată într-un comunicat al companiei austriece, dat publicităţii miercuri. 

De asemenea, Holzindustrie Schweighofer susţine că raportul include informaţii "tendenţioase şi incorecte" şi că firma încearcă să ajute la stoparea fenomenului tăierilor ilegale, prin oferirea de date privind trasabilitatea lemnului cumpărat, refuzarea livrărilor suspecte de lemn, respectarea legislaţiei şi impunerea respectării prevederilor legale furnizorilor.

Compania arată că acceptă doar transporturi care au completate toate datele cerute de lege, însă potrivit legislaţiei trebuie marcaţi doar buştenii cu diametrul de peste 20 cm, iar datorită tehnologiilor de producţie ale fabricii peste 50% din lemnul achiziţionat are diametrul mai mic de 20 cm.

Controalele au ajuns la Parchet

În urma apariţiei în presă a mai multor articole care au vizat posibile nereguli produse în sectorul forestier, ministerul Mediului a declanşat, în perioada 7 aprilie — 12 iunie 2015, un amplu control atât la fabricile Holzindustrie din Sebeş şi Rădăuţi, precum şi la sediile sau punctele de lucru ale principalilor furnizori de materiale lemnoase către operatorul economic în cauză. Scopul controalelor a fost verificarea respectării prevederilor legale referitoare la provenienţa, transportul, depozitarea, prelucrarea primară şi comercializarea materialelor lemnoase, inclusiv importul acestora', notează sursa citată. La finele lunii iulie 2015, Ministerul Mediului a transmis Parchetului General rapoartele de control referitoare la activitatea mai multor operatori din sectorul forestier.

Romsilva: Tăierile ilegale se fac din proprietăţi private, nu de la stat

Tăierile ilegale de lemn din pădurile administrate de Regia Naţională a Pădurilor  Romsilva se ridică anual la circa 45.000 - 60.000 de metri cubi, ceea ce reprezintă sub 0,5% din volumul de masă valorificat de regie, a declarat Adam Crăciunescu, directorul general al Romsilva, citat de Agerpres.ro.

„RNP — Romsilva administrează 3,2 milioane de hectare de pădure din proprietatea statului şi circa 1,1 milioane de hectare proprietate privată. Din aceste suprafeţe administrate de noi sunt sustrageri ilegale pe care le înregistrăm în fiecare an, mai ales în zonele cu grad ridicat de sărăcie, dar ele sunt doar în jur de 45.000 — 60.000 de metri cubi, ceea ce reprezintă sub 0,5% din volumul de masă valorificat de regie“, a precizat Crăciunescu.

Potrivit sursei citate, acest volum de lemn a fost mai mare decât media menţionată în anii 2012 şi 2013, respectiv 78.998 mc şi 108.751 mc, deoarece au fost identificate volume mai mari provenite din tăieri anterioare (anii 2008 — 2011).

Statistica Romsilva arată că volumul de lemn tăiat ilegal, în ultimii cinci ani (2010-2015), numai din pădurile statului, s-a situat la 2,67 milioane mc.

Pe de altă parte, şeful Romsilva apreciază că este destul de greu să mărească gradul de disciplină printre pădurari, în condiţiile în care litigiile de muncă pe care regia le-a avut de multe ori cu cei care fost prinşi că au sustras ilegal lemn şi au fost disponibilizaţi le-a dat câştig de cauză acestora şi i-a repus în drepturi.

Pădurarii câştigă în instanţă

„De exemplu, în acest an am descoperit în urma controalelor din Caraş Severin şi 100-200 mc de lemn pe un ocol silvic, când noi avem prevăzut în contractul colectiv de muncă măsura disponibilizării pentru o cantitate mai mare de 50 de mc de lemn. Ceea ce ne pune un mare semn de întrebare faţă de conştiinţa profesională a acestor oameni.

Am avut foarte multe litigii de muncă cu astfel de pădurari, am luat măsuri de disponibilizare, dar ei se adresează instanţelor şi prin sentinţe definitive sunt repuşi în drepturile iniţiale. Este foarte greu în aceste condiţii să se mărească gradul de disciplină, cu toate că Romsilva are un personal destul de disciplinat care respecta regulile regimului silvic, dar şi aici mai sunt excepţii.

Pădure fără uscături nu există. Consider însă că, în ultimul timp, prea uşor se dau astfel de sentinţe, mai ales când este vorba de furt sau de sustrageri ilegale“, a precizat Adam Crăciunescu.

În privinţa raportului care sesiza recent că se taie în jur de 3 hectare de pădure pe oră, directorul general al regiei a afirmat că datele sunt destul de vechi pentru că prezintă anumite fapte care s-au produs imediat cu aplicarea Legii 247/2005 privind retrocedările, adică în anii 2008 — 2011.

În opinia acestuia, în noul Cod Silvic organele statului au o mai mare responsabilitate, iar trasabilitatea lemnului este mult mai bine cunoscută şi controlată.

„Acum, cu noul Codul Silvic, când au o responsabilitate mare organele statului, cele de poliţie, Jandarmeria Română, Garda Forestieră, sunt convins că nu poate să mai circule pe piaţă lemn fără o provenienţă controlată. A venit în sprijin şi Radarul Pădurilor şi astfel avem o trasabilitate exactă cu ceea ce se întâmplă cu lemnul care pleacă din orice pădure. Lemnul care circulă pe drumurile publice trebuie să circule cu documente indiferent de unde provine, inclusiv dacă este din afara fondului forestier. Datele statistice pe care noi le furnizăm în fiecare an în ceea ce priveşte tăierile ilegale sunt realizate în baza controalelor efective, respectiv de două ori pe an în fiecare canton“, a adăugat Crăciunescu.

„Legislaţie ambiguă“

Acesta a subliniat că situaţia semnalată de EIA, care acuză Holzindustrie că achiziţiona de pe piaţă inclusiv lemn tăiat ilegal, a fost cauzată de legislaţia ambiguă care există în România, dar şi unei oferte mari de lemn de pe piaţă.

„Acest lemn provenea în cea mai mare parte din păduri private. Compania austriacă a lucrat foarte mult cu firme care achiziţionau lemn şi rulau sume mari de bani. Ei au profitat în perioada 2006—2012 de o legislaţie ambiguă şi de oferta mare de păduri de pe piaţă.

La Romsilva, compania Schweighofer Holzindustrie vine normal la licitaţie şi cumpără lemn ca orice alte agent economic, dar nu achiziţionează mai mult de 300.000 de mc. Nu mai are nicio situaţie favorizantă, vine la licitaţie şi cumpără, însă grosul materialului lemnos îl achiziţionează de la firme româneşti care exploatează masa lemnoasă. Înainte ei aveau firme de achiziţii şi luau mult lemn de la persoane fizice“, a explicat directorul general al regiei.