Mitul celor 35.353.535 taxe noi

Va propun ceva. Haideti sa nu ne mai plangem niciunul dintre noi – intelectuali, politicieni, economisti, jurnalisti, oameni de afaceri s.a. Haideti sa nu ne alaturam in mod ipocrit corului de bocitoare care plang in jurul unui sicriu de lux in care s-a ingropat perioada in care doar unii se infruptau din bogatia creata in Romania.

Haideti sa nu jelim sfarsitul perioadei cand se baga mana in buzunar doar pentru a pune bani nu si pentru a scoate bani. Sa nu regretam perioadele in care s-a guvernat pentru putini si aceia foarte bogati.

Va propun sa nu intram in corul bocitoarelor care deplang introducerea asa ziselor 35 de noi taxe, al indivizilor imbracati cu costume de 15.000 euro si dame cu rochii de la 100.000 de euro in sus, toate cumparate in shopping ul de weekend la Paris, Roma sau aiurea, cu jeep uri negre de peste 3500 cp, bineinteles asortate cu vestimentatia de lux amintita. Sa nu plangem ca ni se ia maruntisul acordat cersetorilor de la colt de strada sau bacsisul lasat la o cina de lux intr-una din capitalele europene.

Vedem acum cum dupa ce in 2013 s-a plans pe umerii patimasilor ptr alcool, yacht uri, arme si masini de lux, in 2014 se plange din cauza accizei, din bolizii de lux. Se plange pentru ca institutii functionale ale statului coboara vedetele de pe piedestal chiar daca probabil multi functionari au salarii egale cu bacsisul lasat de vreo bocitoare intr-o seara de club.

Mai degraba ar trebui sa plangem atunci cand vedem cum 73% dintre copiii din Romania sufera de saracie. Unul din patru romani traieste in saracie chiar si dupa transferurile sociale efectuate. 30% dintre persoane sunt deprivate material sever in Romania, peste 8 milioane de romani se afla in risc de saracie sau excluziune sociala iar  40% dintre varstnici afectati de saracie. Detalii puteti citi intr-un articol interesant in Revista Calitatea Vietii, nr 4/2013 in articolul scris de cercetatorii ICCV Mariana Stanciu si Adina Mihailescu, Situatia saraciei din Romania in context international, in anul 2013.

Sa lasam la o parte emotionalul si sa trecem la rational cu privire la structura impozitarii.

Primul aspect. Motivatia cresterii unor taxe / introducerii altora noi este una simpla, care arata viziune pe termen lung cu privire la constructia societala in Romania. Este preocuparea noastra de a redistribui echitabil bogatia creata in societate. Este efortul nostru de a transfera povara fiscala dinspre munca spre taxe mai prietenoase cu cresterea - accize, impozite pe proprietate, taxe de solidaritate, vicii s.a. Polarizarea fara precedent a veniturilor si faptul ca 15% dintre romani isi insusesc 85% din castigul generat in economie intr-un an ne conduce la riscuri imense pe termen mediu si lung. Polarizarea sociala  submineaza cresterea economica si cauzeaza instabilitate sociala si politica, convergenta reala redusa s.a. Numeroase studii insa arata ca redistribuirea facuta corect nu reduce rata de crestere economica ci dimpotriva asigura o educatie sanatate conditii de munca mai bune pentru mai multi, crescand productivitatea si cresterea economica. Am putea citi
aici  , in articolul semnat de Ostry si altii - Redistribution, Inequality, and Growth, FMI, 2014 sau in The Guardian 

Al doilea aspect. Nu sunt 35 de taxe noi. Sunt numarate ca in Caragiale doua la prefectura, doua la scoala de fete ….. Detalii aici. Este ca si cum ai spune ca introducerea TVA ar insemna introducerea a peste 1000 de taxe noi adica Tva la paine, Tva la carne, Tva la oua s.a si mai mult Tva la chifle, Tva la franzela, Tva la cozonac…..

Al treilea aspect. Am facut ceea ce ar face orice guvern care conduce o societate superpolarizata si orice Guvern care citeste Rapoartele Comisiei Europene. Am reformat structura taxelor deplasand accentul poverii dinspre impozitarea mare pe munca (adica de exemplu, reducerea CAS in cazul nostru) pe taxe mai mari care sa nu distorsioneze cresterea economica)(se da exemplul taxarii indirecte mai mari a consumului - accize, proprietati si taxele de mediu). 

Patru categorii de impozite si taxe s-au marit in 2013. Prima – cresteri de accize la yacht-uri, aur, arme de vânătoare, maşini de lux şi alcool.  A doua categorie – taxe pe monopolurile naturale, pe exploatarea resurselor naturale şi o taxă suplimentară temporară pe câştigurile (obţinute de companiile care produc şi comercializează gaze naturale) din liberalizarea pretului la gaze. Parte din veniturile obţinute au mers pentru cofinanţarea proiectelor din fonduri europene iar parte pentru susţinerea financiară a consumatorilor vulnerabili, loviţi de liberalizarea preţurilor la gaze şi energie. A treia a privit obligativitatea sistemului de plată a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor şi reducerea limitei veniturilor obţinute pentru care se aplică acest sistem de 100.000 euro la 65.000 de euro. Măsura a fost impusă de gradul ridicat de evaziune fiscală din domeniu. Din 490.000 de firma active la acel moment 260.000 declarau profit iar 230.000 pierderi. Multe dintre firme inregistrau pe pierderi în ultimii cinci ani consecutivi dar erau campioane la cererile de restituire a TVA. Banii obţinuţi au mers către schemele de ajutor de stat\minimis  pentru IMM uri, acordarea de garanţii şi alte forme de sprijin ale IMMurilor contribuabili corecţi la bugetul de stat. A patra categorie priveşte sistemul de impozitare a veniturilor din activităţi agricole. Măsura a avut în vedere creşterea bazei de impozitare   Impozitul de tip forfetar stabilit pe baza normelor de venit net pe unitati fizice (hectare cultivate, capete de animale crescute si valorificate) asigura o reducere la jumatate a presiunii fiscale fata de actuala prevedere - 21,5% aplicata asupra normei de venit net  reprezinta circa ½ din 7,5% aplicata asupra venitului brut (anterior). O motivatie simplă: agricultura nu este fiscalizata, stimularea unui mediu concurential in domeniu. Fondurile obtinute de aici au fost folosite pentru stimularea producatorilor agricoli, crearea de centre de colectare produse agricole, s.a.m.d. Fiscalizarea micii agriculturi, printr-un regim de impozitare regresiv, a avut în  vedere echilibrarea poverii fiscale, precum şi introducerea de stimulente în favoarea comasării suprafeţelor, cu efect în planul creşterii productivităţii. De asemenea, există efecte pozitive prin includerea micilor producători agricoli în sistemul asigurărilor sociale. 

In 2014 banii din acciza pe combustibil vor merge catre autostrazi. Taxa pe stalp este o masura ce priveste extinderea bazei de impozitare, urgenta sustinuta de toata lumea in conditiile in care avem de 24 de ani venituri la buget in PIB cu 10 puncte procentuale sub media UE si vrem sa ne si dezvoltam. Nici in 2013 nici in 2014 Guvernul Ponta nu a inventat/inventeaza roata. Nu exista tara in UE care sa nu fi marit accizele in ultimii trei ani. 

Ce ar trebui sa spunem acum, ca cele 70 de taxe care se vor scoate in urmatoarea perioada reprezinta 70.707.070 de taxe mai putin sau sa facem din ele 700 de taxe scoase mergand in detaliu?