PAID poate plăti despăgubiri de 900 de milioane de euro. Doar că românii nu prea se asigură împotriva dezastrelor

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Catastrofa naturala - cutremur - pagube - distrugere FOTO 123 RF

În cazul unui dezastru major în România, produs de unul dintre cele trei riscuri acoperite de asigurarea obligatorie a locuinţei – cutremur, alunecări de teren sau inundaţii din cauze naturale – Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID) poate acorda despăgubiri în valoare de 900 mil. euro. Deşi programul românesc de reasigurare este cel mai mare din Europa Centrală şi de Est, românii nu se înghesuie să încheie asigurările.

Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID) a informat recent că, la 15 iulie, capacităţile sale de plată a despăgubirilor sunt de 900 milioane euro. Suma este de peste 16 ori mai mare decât despăgubirile plătite pe întreg anul trecut celor care şi-au asigurat locuinţele. De ce? Pentru că, deşi asigurarea este obligatorie, foarte puţini români sunt conştienţi de faptul că, în cazul unui cutremur major sau a unor inundaţii ori alunecări de teren, casa le poate fi grav avariată şi nu pot pretde nimănui, nici stat, nici primărie, să le acorde vreun ajutor financiar sau vreo despăgubire.

Programul românesc de reasigurare este cel mai mare din Europa Centrală şi de Est, având ca parteneri societăţi de reasigurare solide din punct de vedere financiar, printre care Munich Re, Swiss Re, Hannover Re, SCOR, XL Re, New Re, Sirius, Lloyd’s Syndicates, etc.

„Responsabilitatea PAID este aceea de a gestiona pierderile materiale ale asiguraţilor în cazul unui dezastru natural, principalul mecanism financiar de care dispune societatea fiind reasigurarea portofoliului de riscuri. Procesul de reasigurare are ca scop transferul de risc către societăţile de reasigurare internaţionale, astfel încât PAID să aibă capacitatea de despăgubire necesară, prin recuperarea acestor fonduri de la partenerii reasigurători”, a declarat Natalia Man, director general adjunct al PAID România. 

Este, însă, important de precizat că, în ciuda capacităţii însemnate pe care PAID România o are pentru acordarea de despăgubiri, proprietarii de locuinţe care nu îşi asigură locuinţele nu pot beneficia de nicio formă de despăgubire – de la PAID, de la bugetul de stat sau de la bugetele locale - pentru daunele provocate locuinţelor în cazul producerii unuia dintre dezastrele naturale acoperite de PAD - Poliţa de asigurare împotriva dezastrelor naturale. 

”Înfiinţarea PAID a pus România pe harta pieţelor de asigurare mature şi prudente. Sisteme similare de protecţie există în state precum Elveţia, Franţa, Marea Britanie, Spania, Norvegia, SUA, Islanda, Japonia, Noua Zeelandă, Turcia, etc. Acest lucru ne arată că asigurarea obligatorie de locuinţă este un instrument eficient de protecţie, la îndemâna fiecărui proprietar de locuinţă ”, declară Nicoleta Radu – Neacşu, Director General al PAID România.

Proprietarii din zonele cu risc, neinteresaţi de asigurarea locuinţei

Cu toate acestea, românii nu se grăbesc să încheie poliţele de asigurare, chiar dacă locuiesc în zone frecvent afectate de inundaţii şi alunecări de teren, ori îşi au domiciliul în zone marcate pe harta riscurilor seismice.

O statistică realizată de PAID luna trecută arată că „nu există o legătură directă între evenimentele catastrofale produse şi nivelul de înţelegere al proprietarilor cu privire la utilitatea şi, în definitiv, obligativitatea asigurării de locuinţă”.

Potrivit PAID, volumele cele mai mari de despăgubiri au fost înregistrate în judeţele Hunedoara, Caraş Severin şi Vrancea. „Cu toate acestea, niciunul nu se regăseşte în lista judeţelor cu cel mai mare grad de acoperire prin asigurare, ceea ce înseamnă că mulţi dintre proprietarii afectaţi nu au putut primi despăgubiri în baza legii asigurării obligatorii a locuinţei”, a informat PAID. 

Despăgubirile achitate de PAID România, pentru cele trei riscuri acoperite prin PAD, în intervalul 1 ianuarie - 31 decembrie 2016 au însumat 2.525.055 lei. 

Potrivit analizei PAID, în localităţi din judeţele Constanţa, Dolj, Teleorman şi Iaşi, adesea afectate de dezastre naturale, gradul de cuprindere în asigurare obligatorie a locuinţei coboară sub 1%.

Astfel, în localitatea Desa, judeţul Dolj, s-au asigurat 1.668 locuinţe (0,9%), în localitatea Focuri, judeţul Iaşi - 1.459 locuinţe (0,89%); localitatea Beciu, judeţul Teleorman, - 837 locuinţe (0,84%); Botoşeşti-Paia jud. Dolj - 636 locuinţe (0,63%), iar în Dobromir, judeţul Constanţa - 842 locuinţe (0,36%).

Hărţile de hazard seismic sau de inundaţii realizate de Institutul Naţional pentru Fizica Pământului (INFP) şi Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA) indică faptul că în aceste judeţe există un risc seismic sau de inundaţii foarte mare.

Conform INFP, judeţul Iaşi este unul care se află pe zona roşie de risc seismic. În aceeaşi situaţie se află şi oraşul Focşani, care nu se află nici el pe lista fruntaşilor la asigurări. În plus, judeţul Iaşi şi Vrancea se află în zona roşie şi din punct de vedere al riscului de inundaţii conform hărţilor INHGA.

Cu un risc intermediar din punct de vedere al cutremurelor s-ar afla Constanţa şi Tulcea.  În cel de-al doilea caz există şi un risc foarte mare, roşu, de inundaţii, conform hărţilor INHGA. Nici cele două judeţe nu stau prea bine la procentul de asiguraţi, în cazul Constanţei acesta fiind de sub 1 la sută. 

Un procentaj asemănător afişează şi judeţele Dolj şi Teleorman, care au un risc seismic „portocaliu”, dar unul „roşu” în unele zone din punct de vedere al inundaţiilor.  Nu trebuie uitat în context că oraşul Zimnicea din Teleorman a fost puternic lovit de cutremurul din 1977, practic autorităţile vremii fiind nevoite să reconstruiască localitatea din temelii.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite