Pasagerii au dificultăţi în a obţine compensaţii de la companiile aeriene

Pasagerii au dificultăţi în obţinerea compensaţiilor la care au dreptul de la companiile aeriene, potrivit unui raport lansat astăzi de către Curtea Europeană de Conturi.

Raportul confirmă faptul că drepturile pasagerilor sunt foarte bine reglementate, iar legislaţia în domeniu este una dintre cele mai de succes. Totuşi, problemele pe care europenii le întâmpină nu sunt relaţionate legislaţiei, ci lipsei de informare a pasagerilor şi a măsurilor luate de aceştia în vederea obţinerii compensaţiilor.

Documentul arată că sistemul de care dispune UE pentru drepturile pasagerilor este bine dezvoltat, dar aceştia din urmă trebuie să depună multe eforturi pentru a beneficia de ele. Adesea, ei nu sunt conştienţi de drepturile pe care le au şi nu dispun de informaţii practice cu privire la modul în care ar putea să le obţină.

Raportul arată că propunerea Comisiei de a reduce costul compensaţiilor pe care companiile aeriene trebuie să le ofere pasagerilor, respectiv creşterea perioadei de întârziere de la 3 la 5 ore, s-a bazat doar pe informaţii insuficiente pe care Comisia le-a primit de la companiile aeriene, propunerea devenind irealistă.

Mai mult, un raport recent efectuat de Colegiul Europei confirmă eficienţa Directivei Europene 261/2004 prin reducerea numărului de zboruri întârziate şi evidenţiază munca depusă de jucătorii (precum AirHelp) care se ocupă de obţinerea compensaţiilor pentru pasageri în îmbunătăţirea serviciilor companiilor aeriene.

Studiul Curţii Europene de Conturi arată că agenţiile care se ocupă cu obţinerea despăgubirilor în numele pasagerilor umplu golul şi îi fac pe pasageri conştienţi de drepturile lor. Subliniază, de asemenea, cazuri în care pasagerii au fost ignoraţi şi refuzaţi de companiile aeriene până în momentul intervenţiei agenţiilor specializate în obţinerea compensaţiilor.

„Raportul arată că oamenii vor să fie compensaţi după ce au avut un zbor întârziat. Însă, două treimi dintre pasageri nu-şi cer drepturile pentru că ei consideră că nu vor avea succes în acest demers sau nu ştiu ce drepturi au. Suntem mândri de efoturile depuse de industria noastră şi ne dorim să ajutăm şi mai mulţi pasageri pe viitor”, spune Christian Nielsen, preşedinte al Asociaţiei pentru drepturile pasagerilor (APRA).

Raportul mai arată că nivelul de conştientizare a drepturilor rămâne relativ scăzut în rândul pasagerilor şi campaniile de sensibilizare ar fi putut să ofere mai multe orientări de ordin practic cu privire la ce ar trebui să se facă în cazul perturbării călătoriei. Sistemul actual al compensaţiilor impune o sarcină semnificativă atât operatorilor de transport, cât şi pasagerilor, iar procedurile aplicate nu sunt transparente. Este posibil ca pasageri ai aceleiaşi curse să fie trataţi diferit, iar abordarea în ceea ce priveşte asigurarea respectării drepturilor variază în funcţie de modul de transport şi de statul membru.

Curtea formulează o serie de recomandări în vederea îmbunătăţirii situaţiei:

• creşterea coerenţei, a clarităţii şi a eficacităţii drepturilor pasagerilor în UE, inclusiv impunerea obligaţiei operatorilor de transport de a explica în termen de 48 de ore cauzele perturbării călătoriei şi de a efectua în mod automat plata compensaţiilor;
• creşterea gradului de conştientizare în rândul pasagerilor;
• o mai mare autonomie a organismelor naţionale responsabile cu asigurarea aplicării şi întărirea mandatului Comisiei.