Patriciu:Trebuie să fii un mare aventurier să investeşti astăzi în România

Capitalurile se scurg deja către ţările-mamă şi lasă fără sânge economiile emergente, care vor trage ponoasele acestei crize, a declarat astăzi omul de afaceri Dinu Patriciu, la lansarea Topului Forbes România 500 Miliardari.

Principalele declaraţii ale omului de afaceri:

Nu mă refer la plecarea Nokia, care se datorează neîmplinirilor Nokiei la ea acasă, ştiu despre ce vorbesc. Când ei cumpărau la Cluj, eu cumpăram la Bochum.

Din păcate, această scurgere de capitaluri şi lipsa de investiţii externe se datorează unor percepţii, precum confuzia dintre romi şi români, la percepţia omului de pe stradă. Mai facem o greşeală, nu spunem lumii că problema romilor e europeană, nu a noastră, ei se plimbă de sute de ani.

Ar face bine cei de la Bruxelles să aloce bani pentru această naţiune.

E una dintre percepţii. Altfel, vorbim de milioane de români care muncesc din greu în afară, din Londra până în Spania, care sunt foarte apreciaţi. Dar percepţia despre România este că este o ţară cu un sistem legislativ de neînţeles, aşa de arborescent, plin de frunze, că nimeni nu îl poate pricepe.

Ieri aveam o discuţie cu o bancă străină, care nu înţelegea cum e cu sistemul de garanţii şi nu pricepea de ce nu ne-am raportat de 20 de ani la sistemul francez şi la un model continental, ci la cel anglo-saxon.

Trebuie să fii un mare aventurier să investeşti astăzi în România. În momentul în care în Anglia o companie se creează în 2 săptămâni şi îşi pun problema să o facă într-o săptămână, faţă de complicaţiile pe care le ai în România, sigur că începi să fii ocolit de soartă.

Un alt motiv legat tot de percepţie, pentru care suntem priviţi cu neîncredere, este nivelul profesional şi intelectual al funcţionarilor de stat.

Când se întâlnesc cu câte un prost care habar n-are pe ce lume e, investitorii pleacă învârtindu-se. Daţi-le salarii mari, dar păstraţi doi din zece!

Bugetele nu se fac nici cu creionul pe hârtie, nici în Excel. Creşterea nivelului intelectual al birocraţiei este un lucru pe care un guvern trebuie să-l ia în calcul urgent.

Europa are nişte probleme colosale, nu e vorba nici de criza datoriilor suverane, nici de cea a băncilor, e o criză politică datorată situaţiei demografice. Piramida vârstelor este inversată faţă de cum era pe vremea lui Bismarck, fericitul părinte al statului social.

Astăzi euro e volatil în funcţie de dolar. Euro este o monedă politică, care nu face decât să împiedice creşterea economică în Europa.

O creştere economică de 2 – 4% nu e stabilitate, ci e îmbătrânire şi înseamnă transformarea Europei într-un muzeu.

Moneda unică duce şi la fiscalitate comună, care înseamnă frână în ţările în curs de dezvoltare. Punct. Asta nu trebuie argumentată.

Ca să nu mai vorbesc de faptul că, în momentul în care adopţi o fiscalitate comună, îi adopţi şi handicapurile. Motivul pentru care Europa creşte încet în ultimii zeci de ani este fiscalitatea de tip feudal. Este impozitată munca, prin impozitele directe şi energia, prin accize. Plus TVA, care este o aberaţie dezvoltată din dorinţa birocraţiei de a se umfla.

E mult mai natural impozitul pe consum din SUA.

Cum să-i faci pe greci să fie nemţi? Trebuie să-i laşi în durerea lor să fie greci. Trebuie să găseşti altceva. Impozit pe circulaţia mărfii, de exemplu.

Noi ar trebui să devenim o poartă către Est. Aici nu mă refer la Rusia. Mă gândesc la Turcia, la Caucaz, la Orientul Apropiat, sursă extraordinară de resurse.

Am avut o discuţie cu redactorii topului, le-am spus oricum că rezultatele vor fi false, pentru că evaluatorii mulţumesc băncile, care supraevaluează activele imobiliare.

De aceea, teoretic, preţurile imobiliare sunt în bălării. Să îmi zică cineva că un proiect undeva în buruieni valorează mai mult decât gaura unui covrig. Eu le-am spus de la început să pună zero, eu aşa le consider. Ce e acum teren în România tot zero va fi.

O clădire de birouri goală e goală. E zero.