Pensionarii din Bucureşti - Ilfov cheltuie cel mai mult pe alimente şi băuturi

Foto Adevărul

Categoria socială care a alocat cele mai mari cheltuieli pe produse alimentare şi băuturi în anul 2018 a fost reprezentată de pensionarii din Bucureşti - Ilfov, se arată într-un studiu privind obiceiurile de consum realizat de Coface

Un nou studiu realizat de Coface România privind sectorul de “Comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi şi tutun” (CAEN 4711) indică o evoluţie pozitivă a veniturilor în 2018 acestea crescând cu aproximativ 8% faţă de 2017, profitabilitatea aflându-se într-o uşoară scădere.

Studiul a agregat datele a 42.051 de companii care au depus datele financiare pentru anul 2018 (la nivelul lunii septembrie 2019) şi care au generat o cifră de afaceri consolidată de 71,96 miliarde RON. Ponderea cotei de piaţă cumulate deţinute de cei mai importanţi 10 jucători este de 61%, ceea ce relevă un grad mediu spre ridicat de concentrare.

Ponderea în totalul cifrei de afaceri a top 10% companii din sector s-a menţinut la un nivel ridicat (89,1% în 2014, în 2018 atingând valoarea de 89,4%). Astfel, sectorul este puternic polarizat, câteva companii mari generând o pondere ridicată din cifra de afaceri şi multe companii mici care contribuie puţin în veniturile totale.

Companiile care activează în acest sector au înregistrat o lichiditate curentă de 0,94 pe parcursul anului 2018, capitalul de lucru având un nivel redus, fiind relativ expus unor şocuri negative şi volatilităţii (scăderea veniturilor sau neîncasarea creanţelor). Durata medie de colectare a creanţelor a scăzut de la 29 de zile, nivelul înregistrat în 2014, la 17 zile în 2018, în timp ce media înregistrată la nivel naţional în aceeaşi perioadă analizată a scăzut de la 104 de zile la 90 zile.

„Data fiind natura activităţii şi tendinţele de comportament de consum ale populaţiei, pentru sectorul analizat, se remarcă o polarizare destul de mare a acestuia: doar 2% din totalul companiilor au cifra de afaceri mai mare de 1 mil. EUR şi generează 79% din cifra de afaceri agregată. Astfel, companiile care administrează lanţurile de hipermarket-uri şi supermarket-uri profită de tendinţa spre consum a populaţiei din marile oraşe, în timp ce companile mici supravieţuiesc în zonele în care influenţa acestora este mai redusă sau se reprofilează spre

produse de nişă.

De remarcat faptul că un sfert din companiile care şi-au depus datele nu au avut activitate (cifră de afaceri = 0), iar mai mult de jumătate (55%) au cifra de afaceri între 0 şi 100.000 EUR.

Conform Institutului Naţional de Statistică, în anul 2018, cele mai mari cheltuieli pentru alimente şi băuturi au fost efectuate de salariaţi, în top aflându-se regiunea Nord-Vest, urmată de regiunea Centru şi Sud-Muntenia. Astfel, salariaţii din regiunea N/V au alocat în 2018, în medie 5.604 lei pe alimente şi băuturi. La polul opus, se află agricultorii din regiunea Bucureşti Ilfov cu 1.163 de lei cheltuiţi.

Tot în această regiune, categoria socială care a alocat cele mai mari cheltuieli pe produse alimentare şi băuturi în anul 2018 a fost reprezentată de pensionari”, a declarat Nicoleta Marin, Senior Financial Analyst.

Cele mai multe companii care activează în acest sector de activitate se regăsesc în Municipiul Bucuresti ~9% din total, fiind şi dintre cele mai mari, acestea generând cea mai mare cifră de afaceri ~35 mld. RON (49% din total). După Bucuresti, Timiş şi Ilfov contribuie cu 9%, respectiv 8% la cifra de afaceri totală şi cu câte 3% din numărul de companii.

„Consumul a continuat ritmul destul de susţinut şi în 2019. Cheltuielile cu salariile în sectorul public au crescut cu aproape 20% şi au depăşit pragul de 100 mld. RON în 2019 (peste 10% din PIB, cel mai mare procent din UE), ceea ce a determinat un efect de domino şi în mediul privat afectat de tensionarea forţei de muncă din cauza emigrării. Astfel, salariul nominal net a crescut cu aproape 14% în 2019, ajungând aproape de 3.200 RON, din care aproape 4% s-au pierdut prin erodarea puterii de cumpărare din cauza inflaţiei.

În acest context, deficitul comercial a depăşit 15 mld. EUR în primele 11 luni din 2019, cel mai mare nivel al ultimului deceniu, în condiţiile în care importurile au crescut de peste două ori mai accelerat decât exporturile.

Dezechilibrele macroeconomice sunt accentuate de cel mai mare risc, respectiv adâncirea deficitului fiscal până la 37 mld. RON în primele 11 luni ale anului anterior, cel mai mare nivel al ultimului deceniu. Am înşiruit toate aceste cifre pentru a evidenţia caracterul prociclic al stimulării consumului, strategie nesustenabilă deoarece este însoţită de accelerarea inflaţiei, deprecierea monedei naţionale şi accentuarea deficitelor gemene (comercial şi fiscal).

De aceea, frânarea consumului devine inevitabilă în următorii doi ani, cele mai optimiste perspective indicând un avans anual de 3%-4%, la jumătate faţă de ritmul înregistrat în ultimii doi ani (6%-7%)”, a adăugat Iancu Guda, Services Director Coface România.