Pentru unii mumă, pentru alţii ciumă: impozitul pe firele Electrica se va aplica până în 2020, dar taxele speciale plătite de Petrom expiră la finele acestui an
0
Guvernul ia în considerare menţinerea impozitului pe monopol cel puţin până în anul 2020, potrivit unui document citat de către Profit.ro, însă este gata să renunţe la taxele suplimentare plătite de către companiile din domeniul extracţiei de petrol şi gaze, ca urmare a intrării în vigoare a unui nou sistem de impozitare în domeniul resurselor din anul 2017.
Impozitul pe monopol este plătit de către transportatorii de energie şi gaze – respectiv Transelectrica şi Transgaz – dar şi de către companiile de distribuţie din cele două domenii, adică Electrica, Enel, CEZ, E.ON şi ENGIE (fosta GdF SUEZ).
Impozitul pe monopol a fost introdus în anul 2013 de către Guvernul Ponta şi urma să fie eliminat la finele anului 2015, însă Cabinetul Cioloş a prelungit aplicarea acestuia şi în anul 2016 pentru că noul sistem de taxare în domeniul resurselor nu a fost gata.
Un document din luna aprilie al Guvernului arăta că OG 5/2013 privind impozitul pe monopolul din sectorul energiei electrice şi al gazului natural se va aplica până în 2020, statul adunând anual 150 de milioane de lei din colectarea acestuia, potrivit sursei citate.
Uite taxa, nu e taxa
În schimb, Guvernul este pe cale să renunţe la veniturile generate de impozitul de 60% pe liberalizarea gazelor, taxa de 0,5% pe extracţie şi taxa pe stâlp de 1% din valoarea activelor, deşi acestea aduc la buget mult mai mulţi bani.
Eliminarea acestora este parte a negocierilor cu grupurile de petrol şi gaze în privinţa noului sistem de taxare a resurselor.
Acesta ar urma să aibă atât redevenţe, cât şi un impozit suplimentar de 35% pe profiturile obţinute din activităţile de extracţie.
Între timp, cotaţiile internaţionale ale ţiţeiului au scăzut de la 115 dolari pe baril în 2014 la 40-45 de dolari acum, iar Petrom înregistrează pierderi din activitatea de extracţie. Principalele companii beneficiare ale noului sistem de taxare în domeniul resurselor sunt Petrom – care realizează întreaga producţie de ţiţei şi jumătate din cea de gaze a României şi Romgaz – care extrage cealaltă jumătate din producţia de gaze. De asemenea, grupurile Lukoil, MOL, Exxon şi Gazprom explorează mai multe perimetre în căutare de hidrocarburi.
În acest moment, nivelul redevenţelor pentru extracţia ţiţeiului şi gazelor se situează între 3,5% şi 13,5%, în funcţie de producţia zăcământului.
Impozitele suplimentare vor expira la sfârşitul anului
Redevenţele la petrol şi gaze au fost o sursă permanentă de scandal în ultimii ani, deoarece acestea nu au putut fi majorate în perioada 2004-2014 din cauza contractului de privatizare al Petrom. În 2013, însă, Guvernul nu le-a majorat, ci a păstrat nivelul actual, plus cele două taxe suplimentare, respectiv taxa de extracţie de 0,5% şi taxa de 60% pe veniturile din liberalizarea gazelor. Cele două taxe urmează să expire la finele acestui an.
Concomitent, în anul 2014 a introdus taxa pe stâlp, care era în acel moment de 1,5% din valoarea activelor, dar a scăzut la 1% de la începutul anului 2015. Potrivit prevederilor din noul Cod Fiscal, aceasta va dispărea din 2017.
Cât strânge statul din taxa pe liberalizare şi taxa pe exploatarea resurselor
Conform bugetului pe acest an, Guvernul estimează că va strânge 872,93 milioane de lei ca urmare a taxarea veniturilor suplimentare obţinute de producători ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale.
Concomitent, Executivul mizează în 2016 pe venituri în sumă de 70,5 milioane lei din taxa specială pentru exploatarea resurselor naturale, cu 1,91% mai mici decât în 2015, când s-au strâns 71,88 milioane lei. Taxa este în cotă de 0,5% şi se aplică asupra veniturilor rezultate din extracţia petrolului brut, cărbunelui, uraniului, minereurilor feroase şi neferoase, precum şi din exploatarea forestieră.
FMI şi UE nu vor eliminarea taxelor în 2017
Totuşi, delegaţia Fondului Monetar Internaţional (FMI), condusă de către Reza Baqir, recomanda recent autorităţilor de la Bucureşti să nu mai aplice reducerile de taxe prevăzute să intre în vigoare în anul 2017. Anul viitor era programată o nouă scădere a cotei generale de TVA, de la 20% la 19%, dar şi eliminarea taxei pe stâlp şi a accizei de 7 eurocenţi pe carburanţi.
Şi Comisia Europeană a avertizat că România va depăşi ţinta de deficit de 3% din Produsul Intern Brut (PIB) în 2017 din cauza reducerilor de taxe, urmând să ajungă la 3,4% din PIB.
Ministerul Finanţelor este cel care trebuie să prezinte noul sistem de taxare a hidrocarburilor. Anterior, Anca Dragu, ministrul de resort, a afirmat că va pune în dezbatere publică proiectul până la finele primului trimestru, dar termenul a fost deja depăşit cu mai bine de o lună.
Se încarcă comentariile...
