Planul SET: Cum vrea Europa să devină cel mai mare producător global de energie regenerabilă

Miguel Arias Cañete, Comisarul pentru Energie şi Acţiuni climatice, vorbeşte despre cum pot ţările membre să obţină fonduri comunitare pentru tehnologii prietenoase cu mediul de 15 miliarde de euro şi cum poate UE recupera decalajul în domeniul bateriilor de mare capacitate.

Planul Strategic privind tehnologiile din domeniul energiei (SET) mai prevede şi investiţii în noi domenii, precum captarea energiei valurilor care ar putea acoperi 10% din cererea de energie a Uniunii europene până în 2050.

Ca răspuns la schimbările climatice, tranziţia către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon este una dintre cele mai mari oportunităţi ale zilelor noastre. În calitate de comisar pentru politici climatice şi energie, obiectivul meu este să accelerez tranziţia către energia curată prin instituirea unui cadru juridic, politic şi financiar corespunzător, care să includă cooperarea în domeniul tehnologiilor energetice curate, prin intermediul unei iniţiative inovatoare: Planul privind tehnologiile energetice (Planul SET).

Tranziţia către energia curată este în plină desfăşurare în Europa. Am făcut progrese impresionante în consolidarea politicilor şi a instrumentelor noastre. Parlamentul European şi guvernele din UE au convenit asupra unor obiective noi şi ambiţioase pentru 2030: cel puţin 32,5% în ceea ce priveşte eficienţa energetică şi cel puţin 32% în ceea ce priveşte regenerabilele.

Guvernelor din UE li se va solicita, de asemenea, să-şi prezinte propriile planuri naţionale privind energia şi clima pentru perioada 2021-2030 – nu izolat, ci în mod coordonat, astfel încât, împreună, să putem realiza ambiţiile noastre comune în cel mai eficient mod posibil. Iată o autentică valoare adăugată europeană şi un cadru legislativ performant, adaptat secolului 21!

Evoluţiile tehnologice vor juca un rol crucial în îndeplinirea acestor angajamente, iar succesul în acest domeniu necesită investiţii masive. Acesta este motivul pentru care, treptat, punem un accent tot mai mare pe utilizarea fondurilor UE ca pârghie pentru finanţarea privată. Un exemplu grăitor este Planul de investiţii pentru Europa, care oferă o rentabilitate mult mai mare a investiţiilor publice. El a dat un impuls major, printre altele, proiectelor din domeniul regenerabilelor. 

Cercetarea în domeniul tehnologiilor energetice curate continuă să beneficieze şi de o finanţare generoasă din partea UE. În perspectivă, am propus un program-cadru ambiţios de cercetare şi inovare, numit Orizont Europa, în cadrul căruia clima, energia şi mobilitatea formează un cluster în valoare de 15 miliarde de euro, cu o serie de domenii de intervenţie în sectorul energetic, pentru a sprijini liderii tranziţiei. Cheltuielile pentru climă, inclusiv cele în sprijinul tranziţiei către energia curată, vor beneficia de un sprijin mai puternic decât oricând în bugetul UE, datorită propunerii noastre de creştere a obiectivului de cheltuieli aferent la 25%.

Dar provocarea tehnologică nu poate fi soluţionată pe deplin decât prin cooperare. Abordarea mea în ceea ce priveşte obţinerea de rezultate în cercetarea şi inovarea din domeniul energiei curate este similară celei urmate în mod global pentru tranziţia către o energie curată: putem stimula inovarea şi disemina bunele practici mult mai repede printr-o abordare coordonată, decât dacă statele membre ar acţiona în mod izolat. 

Adunând sub aceeaşi umbrelă ţările, industria de profil şi institutele de cercetare, Planul privind tehnologiile energetice (Planul SET) a reunit investiţii publice şi private pentru a transforma viziunea energiei curate într-o realitate pe teren. Planul SET integrat reflectă noua agendă europeană pentru cercetare şi inovare în domeniul energetic, acoperind întregul sistem energetic. El plasează Europa în avangarda următoarei generaţii de tehnologii energetice cu emisii scăzute de dioxid de carbon, creând în acelaşi timp locuri de muncă, creştere economică şi avantaje pentru toţi. 

Ne aflăm în prezent la o răscruce importantă, după realizarea unui pas major în derularea Planului SET: recenta aprobare a planurilor sale de implementare*. Aceste planuri propun acţiuni concrete, susţinute de investiţii publice şi private, pentru fiecare domeniu tehnologic.

În total, este vorba despre 14 domenii de acţiune, fiecare cu o multitudine de proiecte promiţătoare. Angajamentul existent în ceea ce priveşte „foile de parcurs pentru acţiune” este excepţional; acestora le-au fost alocate, în total, 20 de miliarde EUR, prin angajamentele ţărilor care participă la Planul SET sau ale sectorului industrial implicat în fiecare dintre acestea. Aceşti bani urmează să fie investiţi în activităţi de colaborare specifice, pe lângă acţiunile de cercetare şi inovare pe care ţările sau industria de profil le întreprind pe cont propriu.

Pentru a da un exemplu, recent aprobatul Plan de implementare – Energia oceanului din cadrul Planului SET urmăreşte mobilizarea a 1,2 miliarde EUR pentru dezvoltarea unei industrii a energiei valurilor şi mareelor viabilă din punct de vedere comercial, care ar putea acoperi 10% din cererea de energie a Uniunii Europene până în 2050.

Un alt plan de implementare va asigura competitivitatea Europei pe piaţa mondială a bateriilor şi va sprijini planurile noastre privind e-mobilitatea şi stocarea energiei. Îndeplinirea obiectivelor noastre în ceea ce priveşte dezvoltarea următoarei generaţii de baterii cu litiu-ion destinate electromobilităţii ar conduce la dublarea autonomiei vehiculelor electrice, menţinând în acelaşi timp costurile la valorile actuale. Dezvoltarea materialelor şi a modelelor de celule necesare ar crea, de asemenea, capacităţi de producţie solide în Europa. 

Acum, mai mult ca oricând, lupta împotriva schimbărilor climatice va necesita un efort colectiv. . În acest sens, tranziţia către energia curată este domeniul cel mai evident în care se impune mai degrabă o intensificare a colaborării decât o reducere a acesteia. Cooperarea noastră în cadrul Planului SET este un bun exemplu al modului în care Uniunea poate oferi cele mai mari avantaje: ea permite o cooperare strânsă, dincolo de frontierele naţionale, pentru a accelera tranziţia noastră către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, competitivă şi prosperă, prin stimularea inovării şi a schimbărilor tehnologice.