Prescripţia datoriilor fiscale în 2019: Când nu mai poţi fi obligat să plăteşti şi în cât timp poţi cere statului să-ţi restituie banii
0
Fiscul a început să trimită în noiembrie decizii de impunere pentru perioada 2013 – 2017, aferente impozitului pe venit şi a contribuţiilor la sănătate şi pensii, acordând o bonificaţie de 10% celor care achită integral datoria până la data de 31 martie 2019.
Puţini contribuabili ştiu însă că, potrivit procedurii fiscale, termenele de prescripţie curg de la momente diferite, existând situaţii în care nu mai pot fi nevoiţi să plătească în cazul în care statul stă prea mult în pasivitate. Termene de prescripţie există şi pentru situaţiile în care contribuabilii au de recuperat bani de la stat.
Potrivit Codului de procedură fiscală, datoriile, în sens larg, sunt impozite, taxe, contribuţii sau sume pe care contribuabilul trebuie să le plătească statului (obligaţii fiscale principale) şi dobânzi, penalităţi sau majorări aplicate sumelor de mai sus (obligaţii fiscale accesorii).
Creanţele fiscale din care se nasc aceste obligaţii fiscale principale şi accesorii se constituie atunci când se constituie baza de impozitare care le generează sau în momentul la care contribuabilul este îndreptăţit să ceară restituirea unor sume de bani de la stat, scrie avocatnet.ro.
Creanţele fiscale se stabilesc prin declaraţia de impunere depusă de contribuabil sau prin decizia de impunere emisă de Fisc.
Ca să stabilească creanţele fiscale, organele statului trebuie să acţioneze în acest sens în cadrul unui termen de prescripţie de cinci ani, care începe să curgă de la data de 1 iulie a anului următor celui pentru care se datorează obligaţia fiscală, dacă legea nu dispune altfel.
Altfel spus, Fiscul nu poate să ceară plata unor impozite, taxe ş.a.m.d. şapte ani mai târziu de la momentul când se datora respectiva obligaţie fiscală. Dacă ar fi trebuit să plăteşti unele contribuţii în 2012, nu ţi se mai poate cere plata lor în 2019.
Dreptul de a stabili creanţe fiscale se prescrie în termen de zece ani în cazul în care acestea rezultă din săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală, scrie în Codul de procedură fiscală. Aici, termenul curge de la momentul când hotărârea instanţei penale rămâne definitivă.
"Dacă organul fiscal constată împlinirea termenului de prescripţie a dreptului de stabilire a creanţei fiscale, procedează la încetarea procedurii de emitere a titlului de creanţă fiscală", scrie în Codul de procedură fiscală.
Când statul nu te mai poate executa pentru neplată
Pe lângă prescripţia dreptului de a stabili creanţe fiscale, în procedura fiscală există şi prescripţia dreptului de a cere executarea silită a obligaţiilor fiscale declarate, dar neplătite la termen.
Şi aici avem un termen de cinci ani, care curge de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naştere acest drept.
Practic, aici a fost stabilită obligaţia fiscală, dar contribuabilul nu a plătit sumele respective la stat. Dacă stă prea mult pe gânduri, adică mai mult de cinci ani de când avea dreptul să ceară executarea silită (după depăşirea scadenţei), statul nu va mai putea executa silit datornicul.
Pentru banii pe care contribuabilul îi poate cere înapoi de la Fisc, termenul de prescripţie este de cinci ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naştere dreptul la restituire.
"Dacă organul de executare silită constată împlinirea termenului de prescripţie a dreptului de a cere executarea silită a creanţelor fiscale, acesta va proceda la încetarea măsurilor de realizare şi la scăderea acestora din evidenţa creanţelor fiscale", se spune în Cod.
Sumele achitate de debitor în contul unor creanţe fiscale, după împlinirea termenului de prescripţie, nu se restituie.
Citeşte şi:
Se încarcă comentariile...
