Prim-viceguvernatorul BNR atrage atenţia că România face paşi tot mai mici spre zona euro

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Prim-viceguvernatorul Băncii Naţionale a României, Florin Georgescu, a subliniat că modelul prin care comerţul şi administraţia publică reprezintă tracţiunea creşterii economice nu asigură niciun fel de convergenţă reală către UE FOTO Adevărul
Prim-viceguvernatorul Băncii Naţionale a României, Florin Georgescu, a subliniat că modelul prin care comerţul şi administraţia publică reprezintă tracţiunea creşterii economice nu asigură niciun fel de convergenţă reală către UE FOTO Adevărul

România înregistrază o productivitate a muncii „nu foarte favorabilă“, aceasta situându-se la jumătate din media europeană după anul 2008, o dovadă a încetinirii convergenţei către ţările dezvoltate, cu decalaje de recuperat mai mari decât restul statelor cu excepţia Bulgariei, atrage atenţia Florin Georgescu, prim-vicepreşedintele Băncii Naţionale a României (BNR).

„Se constată încetinirea productivităţii muncii, acumulare scăzută de capital, un nivel scăzut al educaţiei. Stăm bine la indicatori precum puterea de cumpărare pe cap de locuitor şi la creştere economică, dar la cei calitativi nu stăm aşa de bine şi este un pericol ca, încetinind performanţele, creşterea acestora, să rămânem în această capcană“, a declarat marţi Florin Georgescu.

Pentru a adera la zona euro, România trebuie să îndeplinească cele cinci criterii de convergenţă nominală (criteriile de la Maastricht), dar şi convergenţa reală. Dacă la îndeplinirea convergenţei nominale – care se referă la anumite limite privind cursul de schimb, rata inflaţiei, deficitul bugetar, datoria publică, dobânzile pe termen luni, România stă mai bine, la convergenţa reală, care vizează mai multe reforme în sănătate, administraţie, învăţământ şi nivel de trai, înregistrează întârzieri.   

Georgescu a arătat că România are de recuperat decalaje mai mari la productivitatea muncii decât restul statelor din Uniunea Europeană, cu excepţia Bulgariei, respectiv decât Croaţia, Cehia, Ungaria sau Polonia, aceasta din urmă fiind singura care a continuat procesul de convergenţă.

„Trebuie să evităm situaţia Portugaliei. Noi am făcut un salt din anul 2000, când eram la 25% din PIB-ul pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare faţă de media UE, şi ne-am dus până la 54%, salt extraordinar de 30 de puncte procentuale. Cu diferenţialul de creştere economică, noi mai repede decât media Uniunii, în şase-şapte ani am atinge acest criteriu. Dar să nu ajungem, din cauza lipsei unor reforme structurale şi a unor investiţii de tehnologie, în situaţia Portugaliei, care, din 79% grad de convergenţă, azi are la fel, de 15 ani stă pe loc. E adevărat, stă la căldură şi e mai bine, dar nici aşa“, a punctat prim-viceguvernatorul BNR.

Oficialul BNR a subliniat că modelul prin care comerţul şi administraţia publică reprezintă tracţiunea creşterii economice nu asigură niciun fel de convergenţă reală către Uniunea Europeană.

„Asta nu poate să-ţi aducă o performanţă ca în Germania, care are puţin consum intermediar mai mare pentru că face maşini, camioane, trenuri etc“, a conchis Georgescu.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite