Radiografia tinerei generaţii, din perspectivă financiară: Se bazează pe părinţi în timp ce încearcă să-şi diversifice sursele de venit

Foto: shutterstock

Venitul mediu al unui tânăr român din Generaţia Z este de 432 de euro pe lună, iar în România, pentru mai bine de o treime dintre tineri (39%), părinţii sunt în continuare principala sursă de venit, în timp ce 31% au un loc de muncă full-time, iar 12% primesc burse şcolare, se arată într-un studiu realizat de Mastercard.

Potrivit sursei citate, deşi banii sunt importanţi, relaţiile cu alte persoane sunt cele mai apreciate de Generaţia Z, iar aproape jumătate din aceştia (48%) sunt de acord că există lucruri mai semnificative în viaţă decât banii. 

Întrebaţi despre valorile care sunt cele mai importante pentru ei, tinerii din Generaţia Z au indicat familia (65%), sănătatea (60%), cariera (36%), educaţia şi situaţia financiară (ambele în procent de 35%). În ciuda percepţiei comune, în opinia lor, nimic nu poate înlocui conversaţiile în persoană, iar 61% declară că le place să-şi petreacă timpul liber cu alţii, în special cu prietenii, mai degrabă, decât singuri.

Predilecţia lor pentru valori profunde este evidenţiată şi de preocuparea faţă de problemele sociale şi de mediu, iar aproape jumătate dintre respondenţii români (46%) spun că donează către diverse fundaţii şi ONG-uri, iar 52% se implică în acţiuni de voluntariat.

„Ca adevăraţi idealişti ce sunt, tinerii îşi asumă responsabilitatea în modelarea viitorului, găsind importante provocările de mediu şi sociale din prezent. De aceea, aceştia se aşteaptă ca brandurile să acţioneze şi în aceste zone. În urma studiului, am văzut că tinerii apreciază companiile sustenabile şi doresc să se implice în societate prin donaţii sau făcând voluntariat. La Mastercard le facilităm acest lucru prin intermediul iniţiativelor noastre din cadrul Priceless Causes, dar şi prin multe alte modalităţi”, a spus Cosmin Vladimirescu, Country Manager Mastercard România şi Croaţia, potrivit Bankingnews.ro.

Consumatori smart, ancoraţi în digital

Gen Z este prima generaţie născută într-o perioadă în care internetul este disponibil la scară largă şi sunt nedespărţiţi de lumea digitală. Sunt consumatori avizi de social media, unde sunt prezenţi pentru a fi la curent cu tot ce e nou, pentru a rămâne conectaţi cu prietenii şi pentru a-şi dezvolta pasiunile. Gen Z sunt cei mai activi pe YouTube (90%), WhatsApp (88%), Instagram (85%), Facebook (82%) şi Tik Tok (67%). 57% dintre ei folosesc reţelele sociale ca principală sursă de informaţii şi inspiraţie, iar 79% ţin legătura zilnic cu prietenii lor prin intermediul aplicaţiilor de mesagerie. De asemenea, Gen Z se bucură de divertisment digital zilnic, folosind platformele de music streaming (70%), jucându-se jocuri video (36%) sau vizionând filme acasă (24%).

Pentru această generaţie digitală, comerţul electronic este un mediu natural – 74% cumpără online cel puţin o dată pe lună, în principal, îmbrăcăminte (55%) şi alimente (35%) sau pentru comenzi în şi de la restaurante sau baruri (32%), precum şi pentru plata utilităţilor (31%). În acelaşi timp, aceştia sunt cumpărători care alocă atenţie preţurilor şi iubitori de promoţii. 66% caută întotdeauna mai multe informaţii despre un produs, accesând mai multe surse, înainte de a cumpăra, iar 69% verifică dacă produsul dorit este disponibil oriunde altundeva la promoţie.

Calitatea experienţei de achiziţie în online este esenţială pentru Gen Z

Atunci când cumpără online, Gen Z preferă plăţile digitale. Însă, deşi vorbim despre o generaţie digital-first, 52% dintre aceştia aleg să achite comanda la livrare, următoarele metode preferate fiind plata cu cardul de debit sau de credit (27%).

„Gen Z se bucură de comoditatea venită odată cu avansul tehnologic. Brandurile care doresc să se afirme în lumea lor digitală trebuie să le ofere servicii uşor de accesat şi disponibile online, rapiditate şi o experienţă fără probleme, de preferinţă toate acestea fiind accesibile şi pe smartphone. Iar aici ne referim la tot – cumpărături, gestionarea finanţelor proprii, plăţi şi toate celelalte tipuri de servicii. Merită să fim la curent cu preferinţele Gen Z, deoarece acestea sunt trendurile care vor modela lumea de mâine”, a adăugat Cosmin Vladimirescu, Mastercard România.

În ceea ce priveşte cumpărăturile în magazine fizice, Gen Z preferă plăţile fără numerar, datorită uşurinţei şi vitezei cu care pot fi realizate. 26% dintre respondenţii studiului Mastercard plătesc cu un card aproape zilnic şi 38% îl folosesc mai des decât numerarul. Unul dintre principalele obstacole în calea plăţii cu cardul este lipsa terminalelor POS din magazine. În acest context, 29% dintre tinerii din România consideră că încă sunt prea puţine locuri care acceptă plata cu cardul.

În acelaşi timp, plăţile contactless cresc rapid în popularitate, 55% dintre consumatorii Gen Z din România utilizând deja această metodă, iar 29% afirmând că intenţionează să o facă în viitor.

Mai mult, Gen Z reprezintă un grup de consumatori înclinaţi către plăţile realizate cu telefonul mobil. Acest tip de plăţi contactless este facilitat de tehnologia de tokenizare dezvoltată de Mastercard. 49% dintre respondenţii români au declarat că folosesc această metodă de plată în prezent (versus 38% media la nivelul ECE), iar 31% spun că vor plăti astfel în viitor.

Pe lângă cumpărături sau alte servicii, tinerii sunt încântaţi şi de avantajele soluţiilor digitale din domeniul bancar. 84% dintre respondenţii din România spun că au un cont bancar, uşor peste media ECE de 82%. În acelaşi timp, aplicaţiile de mobile banking sunt foarte populare în rândul Gen Z.

Pentru ei, o aplicaţie de banking mobil bună reprezintă unul dintre cei mai importanţi factori de care ţin cont în alegerea unei instituţii bancare (29%), alături de oferta de preţ pentru produsele/ serviciile primite (35%), calitatea serviciilor în relaţia cu clientul (34%), reputaţia (33%) şi beneficiile oferite (31%).

În cele 11 ţări vizate de studiu, printre care şi România, persoanele cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani reprezintă 7,2% din populaţie (aproximativ 11,5 milioane), iar importanţa lor pentru economie este în creştere.