Raport UE: Numai 2% din români fac cumpărături online de la un comerciant dintr-un alt stat membru

0
Publicat:
Ultima actualizare:
În 2015, peste 50% din populaţia Uniunii Europene a făcut cumpărături online, dar numai 16% de la un vânzător aflat într-un alt stat membru
În 2015, peste 50% din populaţia Uniunii Europene a făcut cumpărături online, dar numai 16% de la un vânzător aflat într-un alt stat membru

Numai 2% din români fac cumpărături online de la un comerciant aflat într-un alt stat membru al UE, faţă de 68% în cazul luxemburghezilor, se arată într-un raport al Comisiei Europene potrivit căruia în sectorul comerţului electronic geoblocarea este larg răspândită în spaţiul comunitar.

În 2015, peste 50% din populaţia Uniunii Europene a făcut cumpărături online, dar numai 16% de la un vânzător aflat într-un alt stat membru.

Cercetarea Comisiei Europene, efectuată în rândul retailerilor de bunuri de consum şi furnizorilor de conţinut digital, a avut loc în două etape, una care s-a concentrat pe nivelul de retail al lanţului de distribuţie, iar a doua pe producători şi furnizori.

Totodată, în cazul respondenţilor din România, 70% dintre aceştia au spus că nu comercializează în străinătate produse de consum sau cu conţinut digital prin intermediul 

sistemelor de comerţ electronic.

O proporţie mai ridicată decât în România a retailerilor care nu fac livrări transfrontaliere online există în ordine în Finlanda (83%), Estonia (82%) şi Letonia, Bulgaria şi Malta (75%).

La polul opus se află Germania (20%), Grecia şi italia (23%), precum şi Franţa (29%).

Constatările iniţiale ale anchetei întreprinse de Comisie în sectorul comerţului electronic arată că geoblocarea este larg răspândită în UE. Această situaţie este cauzată parţial de deciziile unilaterale ale companiilor de a nu vinde în străinătate, dar şi de barierele contractuale instituite de întreprinderi, care îi împiedică pe consumatori să cumpere online în alte state membre ale UE.

Informaţiile au fost colectate de Comisie în cadrul anchetei antitrust în desfăşurare întreprinsă de aceasta în sectorul comerţului electronic, lansată în mai 2015.

Răspunsurile a peste 1.400 de comercianţi cu amănuntul şi furnizori de conţinut digital din toate cele 28 de state membre ale UE arată că pe teritoriul acesteia se recurge în mod frecvent la geoblocare atât în cazul bunurilor de consum, cât şi în cel al conţinutului digital.

Astfel, 38% dintre comercianţii cu amănuntul care vând online bunuri de consum şi 68% dintre furnizorii de conţinut digital care au participat la anchetă au răspuns că recurg la geoblocarea consumatorilor din alte state membre ale UE.

Ancheta în sectorul comerţului electronic este menită să colecteze informaţii de pe piaţă pentru a permite Comisiei să înţeleagă mai bine dacă şi în ce măsură barierele ridicate de întreprinderi afectează pieţele europene de comerţ electronic, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene.

Geoblocarea se numără printre aspectele vizate de ancheta sectorială. Datele şi informaţiile referitoare la geoblocare publicate vineri nu afectează constatarea oricăror aspecte problematice anticoncurenţiale sau iniţierea oricăror cazuri antitrust.

Constatările vor contribui la analiza în desfăşurare efectuată de Comisie cu privire la investigaţia sectorială pentru a identifica eventuale probleme în materie de concurenţă şi, de asemenea, vor completa acţiunile lansate în cadrul Strategiei privind piaţa unică digitală elaborată de Comisie, în vederea eliminării obstacolelor care obstrucţionează comerţul electronic transfrontalier.

”Informaţiile colectate în cadrul anchetei noastre în sectorul comerţului electronic confirmă indiciile care ne-au determinat să lansăm ancheta. Nu numai că geoblocarea îi împiedică frecvent pe consumatorii europeni să cumpere online bunuri şi conţinut digital din altă ţară membră a UE, ci, într-o anumită măsură, geoblocarea respectivă decurge din restricţii prevăzute în acordurile dintre furnizori şi distribuitori. În cazul în care o companie care nu are o poziţie dominantă pe piaţă decide în mod unilateral să nu vândă în străinătate, aceasta este o chestiune care nu ţine de dreptul concurenţei. Atunci când, însă, geoblocarea este rezultatul unor acorduri, trebuie să analizăm cu atenţie dacă există un comportament anticoncurenţial, care poate fi combătut prin instrumentele UE în domeniul concurenţei”, a declarat Margrethe Vestager, comisarul european responsabil de politica în domeniul concurenţei.

Tot mai multe bunuri şi servicii sunt comercializate pe internet, însă vânzările online transfrontaliere în interiorul UE cresc doar într-un ritm lent. Constatările iniţiale ale Comisiei desprinse din ancheta sectorială publicată vineri vizează o practică, aşa-numita geoblocare, prin care comercianţii cu amănuntul şi furnizorii de conţinut digital îi împiedică pe cumpărătorii online să achiziţioneze bunuri de consum ori să aibă acces la servicii cu un conţinut digital, din cauza locului unde se află sau a ţării lor de reşedinţă. Geoblocarea este un factor care afectează comerţul electronic transfrontalier.

Comisia a contatat că, în unele cazuri, geoblocarea pare să fie legată de acordurile dintre furnizori şi distribuitori. Astfel de acorduri pot restrânge concurenţa pe piaţa unică, ceea ce constituie o încălcare a normelor antitrust ale UE. Totuşi, aceste situaţii trebuie să fie evaluate de la caz la caz.

În schimb, dacă geoblocarea se bazează pe decizii de afaceri unilaterale luate de o compania de a nu vinde în străinătate, un astfel de comportament al unei companii care nu ocupă o poziţie dominantă pe piaţă se situează în mod evident în afara domeniului de aplicare al normelor UE în materie de concurenţă, notează raportul.

Există o serie de motive pentru care comercianţii cu amănuntul şi prestatorii de servicii nu fac vânzări transfrontaliere şi pentru care libertatea de a alege partenerul comercial rămâne principiul de bază. În acest context, eliminarea obstacolelor nejustificate în materie de reglementare din calea comerţului electronic transfrontalier prin măsuri legislative, ca parte a Strategiei privind piaţa unică digitală, constituie o prioritate fundamentală a Comisiei, care va prezenta propuneri legislative suplimentare în luna mai.

Obiectivul comun al măsurilor de asigurare a respectării normelor în materie de concurenţă şi al iniţiativelor legislative ale Comisiei este de a crea un spaţiu în care cetăţenii şi întreprinderile să beneficieze de un acces optim la activităţi online şi să exercite fără oprelişti astfel de activităţi, indiferent de locul lor de reşedinţă.

Ancheta sectorială a constatat că 38 % din comercianţii cu amănuntul care au răspuns la întrebări şi care vând online bunuri de consum, cum ar fi îmbrăcăminte, încălţăminte, articole sportive şi produse electronice de larg consum, recurg la geoblocare. În cazul acestor produse, geoblocarea se manifestă, în special, prin refuzul de a le livra în străinătate. Se recurge, de asemenea, la neacceptarea metodelor de plată străine şi, într-o mai mică măsură, la redirecţionarea şi blocarea accesului la site-ul web.

Deşi majoritatea acestor geoblocări rezultă din decizii de afaceri unilaterale, 12% din comercianţii cu amănuntul raportează restricţii contractuale privind vânzările transfrontaliere pentru cel puţin o categorie de produse pe care le oferă.

În ceea ce priveşte conţinutul digital online, majoritatea (68%) furnizorilor au răspuns că recurg la geoblocarea utilizatorilor din alte state membre ale UE. Geoblocarea se efectuează, în principal, pe baza adresei protocolului de internet (IP) a utilizatorului care identifică şi localizează un computer/smartphone.

O proporţie de 59% din furnizorii de conţinut care au răspuns la anchetă au menţionat că au obligaţia contractuală faţă de furnizori de a recurge la geoblocare. Există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte prevalenţa geoblocării între diferitele categorii de conţinut digital şi între statele membre ale UE.

Numărul respondenţilor variază de la un stat membru la altul, în principal din cauza diferitelor dimensiuni ale pieţelor online în statele membre şi a numărului de solicitări spontane de participare la anchetă primite de Comisie. Prin urmare, rezultatele oferă o perspectivă valoroasă cu privire la prevalenţa practicilor de geoblocare în UE, dar acestea nu sunt reprezentative din punct de vedere statistic pentru pieţele comerţului electronic, în ansamblu, precizează CE.

În cazul în care Comisia va identifica aspecte problematice specifice în materie de concurenţă în ceea ce priveşte geoblocarea sau alte aspecte, aceasta ar putea iniţia investigaţii menite să asigure respectarea normelor UE referitoare la practicile comerciale restrictive şi abuzurile de poziţie dominantă pe piaţă.

Ancheta în sectorul comerţului electronic a fost lansată la data de 6 mai 2015, pentru a permite Comisiei să identifice eventuale aspecte problematice în materie de concurenţă pe pieţele europene de comerţ electronic.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite