Rectificarea bugetară ar putea afecta rating-ul României

Agenţia de rating Scope susţine că prima rectificare bugetară adoptată în acest an de Guvern, ca răspuns la deficitul fiscal în creştere, ar putea pava calea pentru reevaluarea riscului suveran de credit.

Potrivit Scope, România, în prezent cu un calificativ BBB-/ Negativ, înregistrează un deficit bugetar puternic pro-ciclic în continuă adâncire, la 5,5% din produsul intern brut, în primul trimestru. Acesta este de departe cel mai mare dintre statele membre UE, care au un deficit mediu de -0,6% din PIB. Acest lucru creşte provocarea ca Guvernul să păstreze ţinta asumată de deficit bugetar de 2,76%, în următoarele şase luni, susţine agenţia de rating.

„O colectare mai eficientă de taxe, taxe suplimentare pe consum şi un control mai bun al costurilor sunt cheia către un buget mai sustenabil”, susţine Bernhard Bartels, analist-şef pentru România al Scope.

Finanţele publice ale României întâmpină două provocări structurale pe termen lung, subliniază Scope, mai precis: colectare de venituri mai eficientă şi menţinerea creşterilor de pensii şi salarii sub control. Veniturile fiscale sunt printre cele mai mici din statele Europei Centrale şi de Est (32% din PIB) şi pe un trend descendent, în timp ce timp ce cheltuielile au crescut puternic, pe seama salariilor mai mari din sectorul public (în creştere cu 24% faţă de anul trecut). Adoptarea noii legi a pensiilor în iunie, în acest an, care intră în vigoare în septembrie, va majora suplimentar costul fiscal, cu circa 0,8% din PIB. Consiliul Fiscal estimează că deficitul va creşte până spre 4% în 2020 şi la 5% în 2021, dacă politicile fiscale rămân neschimbate.

Scope se aşteaptă ca datoria publică, în prezent la 36% din PIB, să crească spre 40% până în 2020. În prezent, datoria denominată în valută reprezintă 57,1% din datoria totală (17% din PIB), ceea ce ar putea conduce la o creştere mai pronunţată a ponderii datoriei în PIB, dacă politica monetară rămâne expansionistă, rezultând presiuni de depreciere a leului în faţa euro, odată ce activitatea economică scade.

„În acest stadiul al ciclului economic, Guvernul se confruntă cu un compromis între stabilizarea bugetului şi evitarea unei recesiuni prin tăieri mari de cheltuieli. Strategia sa pare să se reducă la un mix de măsuri de creşteri de venituri şi tăieri de bugete de ministere”, susţine Bartels.

În prezent, Guvernul are avantajul unei creşteri economice mai mari decât era de aşteptat, al unei politici monetare susţinătoare şi al unor rate reduse de refinanţare, care ajută la reducerea deficitului bugetar. Cu toate acestea, pe seama unei creşteri mai mari a importurilor, deficitul de cont curent al României s-a adâncit la 9,4 miliarde de euro în 2018, un nivel nemaivăzut din 2012.

Guvernul nu ar risca prea multă rezistenţă politică dacă ar încerca să îmbunătăţească finanţele publice prin tăierea cheltuielilor cu investiţiile, în loc să reducă cheltuielile recurente, dar acest lucru presupune un cost semnificativ pe termen lung. România are a treia cea mai mică rată de absorbţie a finanţării UE pentru investiţii (30,6%, în august 2019), ceea ce necesită o prefinanţare şi o cofinanţare din partea sectorului privat pentru proiecte de investiţii eligibile, care sunt prioritizate de către guvernele locale şi naţionale. În schimb, abrogarea legilor privind pensiile şi salariile ar duce la riscul ca Guvernul să nu mai fie susţinut de votanţi, în special pierderea celor care reprezintă baza de suporteri în zona rurală.

Scope scrie că coaliţia populistă formată din PSD şi ALDE a pierdut teren după o înfrângere în alegerile europarlamentare şi după ce fostul lider PSD Liviu Dragnea a fost închis. Guvernul este sceptic în a mai implementa măsuri fiscale nepopulare, în contextul în care la sfârşitul acestui an sunt programate alegeri prezidenţiale. După ce premierul Viorica Dăncilă a anunţat că va candida la alegerile prezidenţiale, tensiunile în coaliţia de guvernare s-au intensificat, în contextul în care cele două partide susţin candidaţi diferiţi.

„Ne aşteptăm ca Guvernul să reuşească să menţină în 2019 un deficit apropiat de limita de 3%, prin ajustări pe termen scurt, dar se confruntă cu o provocare mai mare anul viitor, dată fiind o povară mai mare cu pensiile şi o încetinire probabilă a creşterii”, a menţionat Bartels.

Preocupările Scope vizavi de perspectivele privind finanţele publice ale României au fost reflectate în scăderea ratingului de credit al ţării în octombrie 2018, de la BBB la BBB-, cu o perspectivă negativă. Perspectiva suverană a României ar putea fi stabilizată dacă elaborarea eficientă a politicilor ar duce la o îmbunătăţire puternică a cadrului fiscal al Guvernului şi/sau la îndreptarea traiectoriei datoriei publice pe o cale descendentă, conchide Scope.