Redevenţele pentru gazele româneşti se vor calcula în raport cu preţul din Austria

Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) vrea să modifice modul de calcul al redevenţelor pentru gazele româneşti, raportând preţul acestora la cotaţia gazului tranzacţionat în Austria.

 Anunţul a fost făcut imediat după ce şeful ANRM, Gigi Dragomir, a fost repus în funcţie, existând voci care au spus că schimbarea metodei de calcul al redevenţei ar fi fost motivul demiterii sale. Specialiştii spun că modificarea ar duce la o majorare cu 75% a preţului redevenţelor.  

ANRM a lansat pe 19 ianuarie o consultare publică asupra unui ordin de stabilire a formulei de calcul pentru preţul de referinţă la gaze luat în calcul la plata redevenţelor. Acest proiect propune ca redevenţele pentru gazul extras din România să se calculeze pe baza unei formule având ca bază cotaţia medie din luna anterioară de la Central European Gas Hub (CEGH). Acesta are sediul la Viena şi este cel mai important hub pentru tranzacţionarea gazelor naturale din Europa Centrală şi de Est. Acest nou ordin modifică un ordin din anul 2008 care stabilea că preţul de referinţă pentru stabilirea redevenţei este de 495 de lei/1.000 de metri cubi. Modificarea presupune că preţul stabilit în 2008 la calculul redevenţei va fi înlocuit cu preţul de la CEGH.

Majorare de 75%

Dumitru Chisăliţă, expert în piaţa de gaze, a declarat că acest nou preţ de referinţă va majora cu 75% nivelul redevenţelor. „Cum preţul la Baugarten este acum de circa 18-19 euro/MWh, dacă facem raportarea la preţul din ordinul vechi al ANRM, ar rezulta o creştere a redevenţei de circa 75%”, a spus Chisăliţă pentru Economica.net.

Industria petrolieră se opune                                                  

Industria petrolieră a contestat acuzaţiile că ar fi plătit redevenţe prea mici. ROPEPCA, organizaţia care reuneşte companiile de petrol şi gaze din România, a explicat că „preţul de referinţă pentru gazele naturale produse domestic publicat trimestrial de ANRM nu este altceva decât o limită minimă, sub care preţul folosit pentru calcularea redevenţelor nu poate coborî”.

Reprezentanţii ROPEPCA susţin că există impresia că ei plătesc redevenţa la preţul de referinţă, însă „acest lucru nu este adevărat”, susţin ei, Harald Kraft, preşedintele ROPEPCA, explicând într-un interviu pentru Bursa că ei plătesc redevenţa la preţul de piaţă.

Recent, senatorul liberal Daniel Zamfir a acuzat că fostul premier Mihai Tudose l-a demis, în decembrie, pe preşedintele ANRM, Gigi Dragomir, din cauză că a emis un ordinul privind schimbarea metodei de calcul al redevenţei. Dragomir a fost demis, în luna decembrie, fiind repus în funcţie în data de 18 ianuarie de premierul interimar Mihai Fifor, după ce Mihai Tudose şi-a dat demisia de la şefia Guvernului. 

De ce trebuie schimbat preţul de referinţă

În anul 2010, Curtea de Conturi a anunţat că statul a fost prejudiciat cu peste 2 miliarde de lei, deoarece preţul de referinţă al redevenţelor nu a fost actualizat, stagnând la valoarea din 2008 de 495 lei/1000 mc. Curtea a dispus atunci să se ia măsuri pentru modificarea preţului de referinţă. Decizia Curţii a fost confirmată şi de Curtea de Apel, în 2012, şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în 2015, prin decizie definitivă. Mai mult, în 2015, Curtea a constatat că ANRM nu îndeplinise încă dispunerea anterioară, ceea ce a condus la majorarea prejudiciului.