Ştiri economice

articolul anterior articolul urmator

Replica dură a Băncii Naţionale a României faţă de acuzaţiile lui Florin Cîţu: „Neştiinţă sau rea voinţă?“

1
26 Jun 2013 19:18:48
Autor: Dan Străuţ

Postarea de pe blogul analistului economic Florin Cîţu, preluată de adevarul.ro, potrivit căreia Banca Naţională nu şi-ar fi îndeplinit obligaţiile din propriul statut, i-a determinat pe reprezentanţii la vârf ai BNR să-i transmită o replică dură economistului. Redăm, în continuare, un comentariu transmis pentru „Adevărul“ de către conducerea BNR ca reacţie la cele afirmate de Florin Cîţu. Intertitlurile aparţin redacţiei „Adevărul“.

Până să citesc în adevărul.ro din 25.06.2013 un articol intitulat "Florin Cîţu acuză: «BNR nu a reuşit să ţină preţurile stabile în ultimii 23 de ani»”, aveam impresia că domnul Florin Cîţu este un redutabil analist economic.

Două mari greşeli

Pe blogul său, analistul economic Florin Cîţu, fost economist şef al ING Bank, arată un grafic în care sunt prezentate ratele medii anuale ale inflaţiei înregistrate în perioada 1991-2012 din 14 ţări, între care şi România. Analizându-şi opera, domnul Florin Cîţu concluzionează, citez: „Graficul de mai jos arată că BNR nu a reuşit să ţină preţurile stabile în ultimii 23 de ani, nici dacă ne uităm la cifra pentru România şi nici dacă ne uităm în comparaţie cu ţări care au început aventura către capitalism în acelaşi timp cu noi. În România, preţurile au crescut în medie cu 60% pe an în ultimii 23 de ani. O performanţă mai proastă observăm în Bulgaria şi Croaţia“.

Două mari greşeli ies în evidenţă la o primă citire a graficului. Una se referă la numărul de ani pe intervalul 1991-2012. Sunt  22 de ani, şi nu 23, cum greşit a calculat autorul graficului. Se mai întâmplă să uităm aritmetica, dar domnul Florin Cîţu ne arată că nu ştie să calculeze o rată medie anuală a inflaţiei pe un interval de timp, în cazul analizat 1991-2012. Ce greşeală flagrantă face? Utilizează media aritmetică simplă în loc de media geometrică. Aşa ajunge la concluzia eronată că în ultimii 22 de ani (nu 23) preţurile au crescut în medie cu 60% pe an. Aplicând media geometrică, aşa cum trebuie să se calculeze, pe intervalul 1991-2012 rezultă o rată de creştere medie anuală de 45,5% (în loc de 60%).

La erorile de calcul, domnul Florin Cîţu adaugă o eroare de logică, atribuind Băncii Naţionale responsabilitatea privind stabilitatea preţurilor pentru tot acest interval de timp 1991-2012.

Ţintirea inflaţiei a început în 2005

Începând cu 1 iulie 1998 a intrat în vigoare Legea nr. 101/1998 privind Statutul BNR care, la art. 2 alin. (1), prevede, citez: „Obiectivul fundamental al BNR este asigurarea stabilităţii monedei naţionale, pentru a contribui la stabilitatea preţurilor“.

Prin Legea nr. 312/2004 privind Statutul BNR, intrată în vigoare la 30 iulie 2004, se defineşte, în mod clar, la art. 2 alin. (1), responsabilitatea BNR privind stabilitatea preţurilor, citez: „Obiectivul fundamental al BNR este asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor“. Cunoscând aceste responsabilităţi ale BNR trasate de către cele două legi menţionate, un analist economic care îşi propune să fie obiectiv împarte perioada  analizată cel puţin în două intervale: primul 1991-1997, pentru care rezultă o rată medie anuală a inflaţiei de 129,1%  (nu mai este o noutate că în această perioadă în România s-a înregistrat hiperinflaţie), şi al doilea 1998-2012 cu o rată medie anuală a inflaţiei de 17,7%.

Iar un analist scrupulos ar fi analizat evoluţia preţurilor de consum şi pe intervalul 2005-2012, ştiind că începând cu anul 2005  BNR şi-a fixat ca obiectiv ţintirea inflaţiei. Aplicând media geometrică rezultă, pentru acest interval de timp, o rată medie anuală a inflaţiei de 6,11%.

Şi fiindcă, îl citez pe Florin Cîţu: „Fiecare vizită la BNR îmi dă prilejul să mă gândesc la imaginea pe care o au majoritatea oamenilor din România despre modul cum a fost implementată politica monetară vs. rezultatele reale“, aflaţi domnule Cîţu că la Banca Naţională păşiţi într-o citadelă a ştiinţei economice unde se cunosc foarte bine cele mai sofisticate funcţii statistico-matematice, inclusiv modele econometrice, dar şi cele mai simple formule, de exemplu media aritmetică şi media geometrică.

O întrebare se impune. Care să fie explicaţia pentru acest articol dezamăgitor al domnului Florin Cîţu? Neştiinţă sau rea voinţă?

Constantin Chirca
Director adjunct
BNR
 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

1 Comentariu

andreescu marius
27.06.2013, 09:20:06

"O întrebare se impune. Care să fie explicaţia pentru acest articol dezamăgitor al domnului Florin Cîţu? Neştiinţă sau rea voinţă?" Nu domnilor,nu e nici una nici alta,SUNT ALTE INTERESE.Atit ale acestui Florin Citu cit si a altora care stau in spatele lui,"Florin Cîţu, fost economist şef al ING Bank,"Fostul economist isi scoate la iveala frustrarile de doar fost la ING,nu stiu si nici nu cred ca are importanta ce este acum,dar in mod sigur ING are niste interese in Ro si in banca nationala,si cred ca atit lor cit si multora altii nu le convine cum estea aceasta(BNR)gestionata deoarece nu-si pot face ei de cap in Ro,asa cum ar vrea ei.

Modifică Setările