Risipă alimentară în România: Ce alimente sunt aruncate cel mai frecvent şi câţi bani sunt cheltuiţi pe mâncare lunar

Foto: Ahivă Adevărul

Categoria de alimente pe care românii declară că o aruncă cel mai frecvent este cea a alimentelor gătite (36%), dar şi pâinea şi produsele de panificaţie (17%), relevă un studiu realizat de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă care evaluează percepţia populaţiei privind risipa alimentară în România.

Potrivit sursei citate, urmează, cumulat, alimentele conservate sau cele prelucrate care se pot consuma direct, însă aceste procente ating abia 14% (5% lactate, 5% produse de băcănie şi conserve expirate şi 4% mezeluri). 

„Legumele şi fructele se aruncă în proporţie de cel mai puţin 6%, respectiv 4%", susţine Cornel Bertea Hanganu, consilier în Departamentul pentru Dezvolare Durabilă (DDD), infirmează Agerpres. 

Conform studiului, procentajul de răspunsuri non-valide este relativ mare (23%), ceea ce ar corespunde cu procentajul de 26% al celor care declară că nu aruncă alimente.

În ceea ce priveşte cantitatea de mâncare care se aruncă într-o gospodărie într-o săptămână, studiul DDD arată că 71% dintre respondenţi apreciază că, în gospodăria proprie, nu se aruncă „deloc", sau se aruncă „foarte puţine" alimente. 

Aproximativ un sfert dintre cei chestionaţi consideră că aruncă o cantitate moderată/rezonabilă de mâncare şi numai 6% admit că aruncă multă sau foarte multă mâncare.

Potrivit studiului, faţă de statisticile momentului în ţările bogate, modelul românesc este conservator, iar o explicaţie ar fi nivelul general al veniturilor, mai scăzut în România, care face ca alimentele să fie proporţional mai scumpe, la noi în ţară, dar şi un model cultural care atribuie hranei o valoare simbolică.

Datele DDD mai arată că, procesul de risipă alimentară este legat şi de comportamentul de consum şi de cumpărături, iar cei mai mulţi fac aceste cumpărături o dată pe săptămână, 32% dintre respondenţi afirmând că merg să cumpere mâncare o dată pe săptămână.

Raportat la ceea ce se aruncă şi unde ajung resturile alimentare, două treimi (66%) dintre respondenţi declară că resturile alimentare sunt utilizate pentru hrana animalelor. 

„Dacă adăugăm procentul de 4% al celor care declară că le compostează, rezultă că 70% dintre români reciclează, practic, resturile alimentare”, transmit autorii studiului citat.

Tot în categoria recuperării, se pot încadra şi răspunsurile „le ofer altor persoane" (15%), „le congelez" (9%) şi „fac o reţetă creativă" (6%). 

Doar 16% dintre respondent declară că aruncă, pur şi simplu, resturile alimentare 

„Este, însă, destul de probabil ca acest ultim procent să fie ceva mai mare, pentru că, din punct de vedere psihologic, oamenii nu prea recunosc că fac un lucru dacă are o conotaţie negativă. Nu ne place să ne asociem cu lucrurile negative", susţine consilierul Cornel Bertea Hanganu.

Potrivit studiului, 44% declară că principalul motiv pentru care se aruncă mâncarea este acela că „se găteşte într-o cantitate prea mare", procente moderate, de 11% şi respectiv 8%, se înregistrează la răspunsurile „merg rar la cumpărături şi cumpăr cantităţi mari" şi „nu fac listă de cumpărături". 

„Ştim bine că dacă plecăm fără un target în supermarket avem tendinţa de a pune în coş şi lucrurile care nu ne sunt de trebuinţă imediată. Mai mult, se spune să nu mergi la cumpărături când ţi-e foame, pentru că ai tendinţa să încarci un coş mai mult decât ai nevoie", atrage atenţia consilierul guvernamental.

Distribuţia răspunsurilor arată că 50% dintre respondenţi aruncă sub 10% din alimentele pe care le cumpără, în timp ce numai 10% declară că aruncă peste 30% din alimentele cumpărate. 

Legat de partea financiară, studiul arată că aproape 40% dintre respondenţi declară că, în medie, cheltuiesc între 500 şi 1.000 lei pe lună pentru alimente, însă, în România, alimentele sunt scumpe faţă de veniturile cetăţenilor. 

„Aproape 40% dintre respondenţi declară că, în medie, cheltuiesc între 500 şi 1.000 lei pe lună pentru alimente. 26% îşi estimează cheltuielile lunare pentru alimente între 200-500 lei, 22% cheltuiesc între 1.000 şi 2.000 lei, 7% mai puţin de 200 de lei şi doar 3% peste 2.000 lei", arată studiul citat.

Concluzii

În acest context, obiectivul de dezvoltare durabilă 12 (ODD 12) îşi propune să reducă la jumătate risipa alimentară la nivel de retail şi consummator, dar şi să reducă pierderile de alimente în lanţurile de aprovizionare.

„Pentru a înţelege dimensiunea risipei alimentare avem nevoie de colectare, analiză şi modelare a datelor privind deşeurile alimentare până în prezent, generând o nouă estimare a risipei alimentare mondiale privind alimente la nivel de ţară. Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă are rolul de catalizator pentru a ghida o strategie naţională de prevenire a deşeurilor alimentare, estimări ale deşeurilor alimentare care sunt suficient de sensibile pentru a prelua modificările deşeurilor alimentare pe intervale de doi sau patru ani şi care permit comparaţii semnificative între ţări la nivel european şi global", arată concluziile studiului.

În România, actori din sectorul privat au luat deja iniţiativa angajamentului ODD12 şi există dovezi din ce în ce mai mari de succes în reducerea risipei de alimente, deşi nu la scara necesară pentru a atinge obiectivul.

„Numărul lor creşte de la an şi duce la implicare şi mai puternică, iar rolul organismelor centrale este de crea un cadru mai mai adecvat, astfel încât aceşti operatori economici să îşi atingă obiectivele propuse. Deşeurile alimentare împovărează, de asemenea, sistemele de gestionare a deşeurilor, exacerbând nesiguranţa alimentară, deşeurile devenind un contribuitor major la cele trei crize planetare, ale schimbărilor climatice, ale pierderii naturii şi biodiversităţii, precum şi ale poluării şi deşeurilor", spune Hanganu.

Concluziile studiului arată că până la 50% din toată risipa alimentară o produc consumatorii individuali din oraşe. Cheltuim pe hrană 40% din venituri, iar 33% - 50% din aceasta ajunge direct în coşul de gunoi. De cele mai multe ori, cantitatea de mâncare aruncată într-o zi de o persoană reprezintă o masă completă, în jur de o jumătate de kilogram.

Consilierul guvernamental a transmis şi câteva strategii de reducerea risipei alimentare în România incluse de altfel în studiul citat.

„A cumpăra inteligent, a cumpăra şi alte produse, de exemplu legume şi fructe „urâte", care nu arată foarte bine, de a verifica data de expirare a produsului respectiv, de a salva garniturile gătite, conservate şi folosite în alte reţete, de a consuma porţii mici şi de găti în porţii mici corelate cu nevoia de consum a individului. Pe partea de donare, Băncile de Alimente au aici un rol foarte important. O bună organizare a frigiderului, astfel încât produsele să fie depozitate şi păstrate în mod corect, iar compostul obţinut din resturi alimentare poate folosit în grădina pentru plante", a concluzionat consilierul Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă.

Conform studiului UN Food Waste Index Report 2021, risipa alimentară s-a diminuat de la 129 kg/persoana/an, în 2016, la 70 kg/persoană/an în 2021, iar tendinţa pentru perioada următoare indică o diminuare previzionată până la aproximativ 2%.