România – pasul decisiv către ieşirea din criză

România a înregistrat în 2013 o creştere economică de 3,5%.

Conform informaţiilor făcute publice de Institutul Naţional de Statistică, avansul economiei româneşti a depăşit în 2013 pragul psihologic de 3%. Mai precis, INS estimează că rata de creştere economică s-a situat la 3,5%, fapt care pune România pe podiumul ţărilor premiante din Europa.

În măsura în care datele INS se vor confirma, 2013 poate fi considerat un an în care economia românească a reuşit să depăşească chiar şi cele mai optimiste aşteptări ale analiştilor. De altminteri, pe tot parcursul anului 2013, evoluţia foarte bună din domeniul economic a forţat instituţiile financiare să îşi revizuiască în urcare prognozele de creştere. Fondul Monetar Internaţional, spre exemplu, a operat pe parcursul anului trecut mai multe asemenea revizuiri, pornind de la o anticipare a unei creşteri economice moderate de 1,6% şi sfârşind prin a avansa o cifră de 2,5% în luna februarie a acestui an.

Statistic, ceea ce a dat peste cap estimările specialiştilor este creşterea înregistrată în trimestrul al patrulea. Astfel, potrivit acelorlaşi date publicate de către INS, PIB a înregistrat o crestere cu 5,2% pe seria brută şi cu 5,1% pe seria ajustată sezonier în perioada octombrie-decembrie 2013, faţă de acelaşi trimestru din anul 2012. Pe de alta parte, raportat la trimestrul anterior, produsul intern brut a fost, în termeni reali, mai mare cu 1,7%.

Pentru a vedea însă care sunt resorturile acestei creşteri este nevoie să coroborăm datele statistice furnizate de INS, cu privire la creşterea economică generală, cu modul în care au performat principalele ramuri economice, precum şi cu o serie de alţi factori – de exemplu, evoluţia din domeniul absorbţiei fondurilor europene.

O primă observaţie care trebuie făcută este că avansul economic substanţial înregistrat în cel de-al patrulea trimestru este congruent cu evoluţia pozitivă înregistrată la capitolul producţie industrială. Conform celor mai recente date furnizate de Eurostat, în ultima lună a anului trecut România s-a clasat la acest capitol pe locul secund în Uniunea Europeană. Mai exact, potrivit Eurostat, producţia industrială s-ar fi majorat în România cu nu mai puţin de 7 procente, rată de creştere care a fost întrecută la mustaţă de Portugalia (7,1%) şi care se situează mult peste media din Uniunea Europeană de  numai 0,9% (comparativ cu luna decembrie a anului trecut).

De asemenea, o contribuţie semnificativă la avansul economic înregistrat în trimestrul al patrulea şi-au adus-o exporturile. De altminteri, la acest capitol, trendul general în 2013 a fost unul pozitiv. Astfel, în 2013, faţă de 2012, exporturile au crescut cu 10%, de la 45,05 miliarde de euro, la 49,56 miliarde de euro. În ceea ce priveste importurile, acestea au crescut cu doar 1% din 2012 în 2013, de la 54,71 miliarde de euro, la 55,26 miliarde de euro. Balanţa comercială a României a cunoscut astfel o îmbunătăţire sensibilă, deficitul comercial scăzând cu 3,9 miliarde de euro faţă de 2012.

Şi de această dată, industria este principala responsabilă pentru avansul înregistrat. România a exportat în 2013 din ce în ce mai multe produse prelucrate, atât către Uniunea Europeană cât şi în afara spaţiului comunitar.

De asemenea, un rol substanţial l-a jucat şi agricultura. 2013 a fost fără discuţie unul dintre cei mai buni ani pentru agricultura românească din perioada post-decembristă, înregistrându-se producţii record la aproape toate categoriile de produse. Or, trimestrul al patrulea a coincis cu momentul la care, odată recolta strânsă, România a început să exporte masiv din producţia agricolă a anului trecut.

Ajungem astfel la cea de-a doua observaţie pe care trebuie să o facem în legătură cu creşterea economică înregistrată în 2013. Dacă în ceea ce priveşte agricultura, evoluţia pozitivă nu poate fi scoasă din contextul condiţiilor meteorologice favorabile, în ceea ce priveşte producţia industrială este evident că resorturile de creştere sunt legate exclusiv de politicile de stimulare implementate de către cabinetul Ponta.  

Iar la acest capitol trebuie menţionate nu doar ajutoarele directe oferite de către stat, sau redimensionarea schemei de ajutor pentru producătorii de energie verde, ci şi factori mai generali, care au conturat un climat favorabil dezvoltării afacerilor, precum stabilitatea politică sau eforturile cabinetului de a păstra indicatorii macroeconomici în ţintele asumate. Aceşti factori au contribuit la creşterea încrederii mediului de afaceri în economia românească şi în capacitatea ei de creştere, stimulând astfel investiţiile.

Ca urmare, volumul investiţiilor străine directe a ajuns anul trecut 2,71 miliarde euro, în creştere cu 26,8% faţă de 2012. Ţinând cont că această cifră reprezintă maximumul ultimul patru ani, volumul ISD înregistrat în 2013 este poate cel mai puternic semnal că economia românească a reuşit să recâştige încrederea investitorilor.

Aportului de capital generat de investiţiile străine directe i s-a adăugat şi influxul masiv de bani ieftini, de la Uniunea Europeană. Cu o rată de absorbţie care a urcat de la aproape 8% în mai 2012 la peste 33% în decembrie 2013, România a reuşit în sfârşit să acceseze fonduri europene substanţiale, pe fondul reaşezării întregului sistem de gestiune pe baze corecte şi sănătoase. Iar aceste fonduri au intrat în economie, stimulând mediul antreprenorial şi consumul.

Desigur că, în ceea ce priveşte consumul, România mai are încă multe de făcut, reaşezarea consumului intern pe un trend de creştere fiind marele pariu al anilor următori, în condiţiile în care nicio creştere economică solidă nu se poate baza exclusiv doar pe pieţele externe. De aici şi importanţa pachetului de măsuri anunţat de cabinetul Ponta privind stimularea consumului unei populaţii care resimte încă puternic efectele austerităţii din perioada crizei.