România are a noua cea mai mare arie naturală protejată din UE

Aria naturală protejată din România se afla în 2015 la un nivel destul de ridicat, ţara noastră situându-se pe locul nouă în Uniunea Europeană după procentul de suprafaţă protejată din totalul suprafeţei ţării, arată datele institutului european de statistică Eurostat.

Circa 23% din suprafaţa totală a României reprezenta arie naturată protejată în 2015, arată Eurostat, ceea ce plasează ţara noastră pe locul 9 în UE şi peste media europeană, de 18%. Ariile protejate au crescut semnificativ faţă de anii 2008-2010, când doar 13% din suprafaţa ţării era protejată.

Conform datelor publicate la sfârşitul lunii ianuarie 2016 de Societatea Ornitologică Română (SOR), România deţinea, la nivelul anului 2015, un număr de 1.486 de arii naturale protejate, în creştere cu 156,6% faţă de anul de referinţă 1990.

Ariile naturale protejate înfiinţate în România, inclusiv siturile Natura 2000 — arii naturale protejate de interes European — reprezintă 23% din suprafaţa ţării, iar din acest areal pădurile reprezintă 45% din fondul forestier naţional. Parcurile naţionale şi naturale (fără Delta Dunării) reprezintă doar 5% din suprafaţa României.

România adăposteşte cele mai valoroase ecosisteme din Europa pe nu mai puţin de 1,6 milioane de hectare (rezervaţii ştiinţifice, rezervaţii naturale, parcuri naţionale, parcuri naturale, monumente ale naturii), la care se adaugă Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, cu cele 580.000 de hectare.

Bogdan Belciu, partener în cadrul firmei de consultanţă PricewaterhouseCoopers (PwC) România, spunea, în octombrie anul trecut, că suprafaţa de pădure afectată de defrişări a scăzut cu 38% în ultimii 25 de ani, iar imaginea creată în România privind defrişările masive este artificială. "Foarte multă lume poate face multe afirmaţii, dar datele obiective şi statistice asta arată. Problemele legate de infrastructură fac accesul dificil, iar lumea defrişează cel mai mult din zone vizibile. Astfel că s-a creat o imagine artificială a defrişărilor masive în zone vizibile. Sigur că acest lucru creează probleme, se creează un dezechilibru în ceea ce priveşte tipul arborilor, vârsta, dar în mod cert aceasta este o explicaţie", a spus Belciu, potrivit Agerpres.

În Uniunea Europeană, în 2015, 788.000 km pătraţi de teren reprezentau arie protejată.  Aceasta reprezintă aproximativ o cincime din totalul suprafeţei Uniunii. Începând cu 2010, ariile protejate au crescut cu 4 puncte procentuale în UE.

Cea mai mare suprafaţă protejată, raportat la suprafaţa totală a ţării, o au Slovenia şi Croaţia, cu circa 38% (8.000 km pătraţi) şi 37% (21.000 km pătraţi) din suprafaţa totală a ţării, în timp ce cele mai mici suprafeţe erau în Danemarca şi în Marea Britanie, cu 8% (3.600 km pătraţi), respectiv 9% (21.000 km pătraţi).