România, aproape de o nouă criză?

O eventuală decizie a Statelor Unite ale Americii de a creşte dobânda cheie ar determina investitorii să finanţeze masiv cea mai bogată ţară din lume. Automat, Europa, dar mai ales statele emergente, în rândul cărora se află şi România, ar deveni subfinanţate, deci ar putea ajunge în pragul unei noi crize

România este stabilă din punct de vedere macroeconomic, iar majoritatea problemelor pe care le avea înainte de criza care a debutat în 2008 – 2009 au fost rezolvate. Cu toate astea, există o mulţime de riscuri care ar putea conduce întreaga Europă şi, implicit, România, spre o nouă recesiune şi, ulterior, criză.

O viitoare recesiune ar fi greu de anticipat, deoarece modelele economice nu mai corespund celor din trecut. „În ultimii ani, odată cu criza financiară, evoluţiile nu mai sunt liniare, de aici şi marile deviaţii de la previziuni”, a Daniel Dăianu, membru al Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale, în cadrul seminarului EU COFILE, organizat de Banca Naţională şi Alpha Bank.  

Specialistul este de părere că, România poate intra într-o nouă recesiune doar din cauza unor factori externi, deoarece pe plan intern nu există pericole. Iar la nivel extern este important ce se întâmplă în Statele Unite ale Americii în perioada următoare. Pe de o parte, noul preşedinte, Donald Trump, a anunţat un plan amplu de investiţii, pentru care va căuta investitori, iar SUA este unul din clienţii preferaţi ai investitorilor. În plus, de mai mult timp se aşteaptă o creştere a dobânzii cheie a Fed, mişcare ce va avea acelaşi efect:  migrarea cât mai multor sume de bani către americani. Or, dacă Europa şi, implicit, România, se vor confrunta cu subfinanţarea, atunci recesiunea şi chiar criza pot apărea din nou.  

Pe de altă parte, de îndată ce primele semne de recesiune apar, banii sunt retraşi de pe pieţe, ceea ce adânceşte criza. Pieţele sunt foarte lichide la suprafaţă, dacă se întâmplă ceva nou, „trapa lichidităţii” începe să funcţioneze cu intensitate şi lichiditatea dispare imediat. Înclinaţia de a deţine lichiditate, bani cash, creşte enorm, a spus economistul.

Mai pregătiţi ca acum opt ani

Vestea bună este că indicatorii macroeconomici arată mult mai bine decât în 2008 – 2009, când au izbucnit problemele financiare. Cu un deficit de cont curent de 14% în 2008, România a devenit atunci una dintre cele mai expuse ţări din zonă. Deficitul extern este unul din principalii indicatori la care sunt atenţi investitorii, atunci când îşi plasează fondurile. Pentru că indicatorul era la cote alarmante, costul banilor pentru România a crescut exponenţial. Pentru împrumuturile de pe piaţa internă statul a plătit luni bune dobânzi şi de 16%.

 În prezent, România are o situaţie financiară mult mai bună. „La deficitele bugetare observăm corecţii de mare amploare. Există ţări care au avut mari corecţii bugetare. În 2009, deficitul structural era în România de circa 9%, în 2008 deficitul de cont curent era de circa 14%, în ţările baltice erau deficite de cont curent de 20%, nesustenabile. România a trecut prin consolidare fiscală, dar în 2016 consolidarea fiscală s-a inversat la noi, iar această inversare este majoră, rămâne de văzut ce se va întâmpla în viitor”, a spus Dăianu.  

Pe de altă parte, România este una din ţările europene cu cea mai redusă datorie publică. „Polonia stă mai rău ca noi la datoria publică, ţările baltice au datorii mici, Ungaria are datorie mare, mereu s-a confruntat cu această problemă”, mai spune economistul.   

Un alt punct forte este că euroizarea economiei s-a redus, de-ar fi să ne uităm numai la ponderea tot mai mare a creditelor în lei, în totalul împrumuturilor acordate. Asta înseamnă că, dacă apar fluctuaţii mari ale cursului de schimb, românii nu vor mai fi atât de expuşi unor creşteri de costuri.

Ce e de făcut

La anul, economia nu va mai atinge aceeaşi performanţă excepţională din 2016, când creşterea a ajuss la 5,2%, în primul semestru. „Putem să asistăm şi deja asistăm la acest lucru, la o încetinire a ratei de creştere economică în 2017. Nu putem calcula creşterea potenţială, dar se consideră că aceasta este de circa 3%”, este de părere Daniel Dăianu.

Este nevoie de o reformă economică, pentru a face faţă pericolelor ce pot apărea. Companiile ar trebui să fie preocupate de creşterea valorii adăugate. „La exporturi, am avut, în perioada de criză şi post criză o recuperare puternică, în 2010 – 2011, apoi în 2013. Dar bătălia viitorului va fi să exportăm produse cu valoare adăugată, nu bazându-ne pe costuri mici datorită veniturilor mici. Dacă nu reuşeşti să inovezi mai mult, să îţi primeneşti structura de export, rămâi cocoţat undeva sus, dar nu pentru mult timp”, este de părere Dăianu.