România are mai mult uraniu decât se credea

Exploatările de uraniu au un regim special iar resursele nu sunt niciodată prezentate publicului cu exactitate, fiind considerate un secret de stat

Ţara noastră are destule rezerve de uraniu pentru a alimenta cele două reactoare actuale de pe platforma de la Cernavodă pentru 50 de ani, potrivit unei prezentări realizate de către Viorel Achim, administrator la firma GVC Complete Project.

Informaţia este surprinzătoare, având în vedere că drafturile pentru Strategia Energetică a României arată că resursele naturale de uraniu ale României se epuizează la nivelul anului 2017.

Preţul concentratului de uraniu a crescut în ultima perioadă din cauza construcţiei de centrale nucleare în lume. În acest moment se află în diverse faze de realizare 62 de centrale atomice noi la nivel global. Ponderea combustibilului nuclear în preţul de cost al energiei produsă de o centrală nucleară este de circa 16%, din care uraniul propriu-zis reprezintă 5-6%. Costul combustibilului nuclear este o componentă importantă a eficienţei centralelor nucleare, a mai zis Achim. 

Potrivit datelor raportate, resursele interne uranifere ce pot fi exploatate cu costuri sub pragul de 130 de dolari/kg de uraniu se prezintă astfel în cazul României: 3.100 de tone sunt resurse asigurate rezonabil în vreme ce alte resurse deduse mai sunt tot de 3.600 de tone. În categoria resurselor nedescoperite am mai avea încă 6.000 de tone, din care 3.000 de tone ca resurse prognosticate şi tot atâta ca resurse speculative. 

Potenţial geologic mare

Mai departe, potenţialul geologic al României având în vedere datele publice actuale indică resurse măsurate de 5.620 tone, din care cu potenţial recuperabile 4.000 tone. La acestea se mai adaugă resurse deduse de circa 7.570 tone, ceea ce duce la un total de resurse identificate de 12.830 tone. Ca resurse nedescoperite ar mai exista 28.000 de tone, din care prognosticate sunt 12.000 tone iar 16.000 tone ar fi speculative. 

Din evaluarea potenţialului geologic rezultă că zăcământul Crucea-Butuşana, aflat în exploatare, este cel mai cercetat şi cunoscut, însă perspectiva sa de dezvoltare este limitată la 5-6 ani.

Zăcământul Tulgheş-Grinţieş, aflat tot în aceeaşi zonă a Carpaţilor Orientali, are un potenţial de 6.000 de tone de uraniu, din care doar jumătate sunt posibil valorificabile.

Singurul producător din ţară este Compania Naţională a Uraniului (CNU).

Uraniul, scut protector contra Gazprom

Potrivit lui Achim, uraniul ca resursă primară poate reprezenta un scut protector pentru România faţă de relaţiile bilaterale pe care state ca Germania şi Austria le au cu ţări producătoare şi furnizoare de resurse clasice, precum Rusia.

Lucrarea îi are drept co-autori şi pe Gelu Agafiel Mărăcineanu, director al companiei şi fost preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM) şi Teodor Chirica, membru al comitetului executiv al Forumului Atomic European (FORATOM) şi fost director general al Nuclearelectrica.