România, obligată de Comisia Europeană să reducă gaura din buget. Ce amendă riscăm

Comisia Europeană a propus Consiliului să iniţieze o procedură de deficit excesiv pentru România şi, recomandând ca România să urmeze o traiectorie de ajustare durabilă şi credibilă pentru a pune capăt deficitului excesiv până în 2022, cel târziu.

Deciziile de astăzi se succed adoptării Raportului Comisiei privind articolul 126 alineatul (3), în care s-a constatat că România nu a respectat criteriul deficitului prevăzut în tratat, fiind astfel justificată iniţierea unei proceduri pentru deficit excesiv. Comitetul economic şi financiar a fost de acord cu această evaluare în avizul său din 24 februarie 2020. Următoarea etapă constă în decizia Consiliului cu privire la existenţa unui deficit excesiv în România şi adoptarea recomandării acestuia privind traiectoria de ajustare şi termenul-limită la care România ar trebui să pună capăt situaţiei.

Comisia Europeană a adoptat un raport privind România, în conformitate cu articolul 126 alineatul (3) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), care analizează în ce măsură această ţară respectă criteriul deficitului prevăzut de tratat.

Raportul urmăreşte adoptarea de către România a unei strategii bugetare pentru perioada 2020-2022, care se estimează că va duce la un deficit public ce depăşeşte valoarea de referinţă de 3% prevăzută de tratat pentru anii 2019, 2020 şi 2021.

Mai precis, în data de 10 decembrie 2019, Guvernul a adoptat şi a trimis Parlamentului Strategia fiscal-bugetară pentru anii 2020-22, cu un obiectiv de deficit de 3,8% din PIB în 2019.

Din raport rezultă că România nu respectă criteriul deficitului definit în tratat şi că deschiderea unei proceduri de deficit excesiv este, prin urmare, justificată.

Potrivit Comisiei Europene, cifra planificată pentru deficitul din 2019 oferă dovezi prima facie a existenţei unui deficit excesiv în România, aşa cum a fost stabilit prin tratat.

Etapa imediat următoare este formularea de către Comitetul Economic şi Financiar a unui aviz cu privire la raport, în următoarele două săptămâni.

România a ignorat avertismente încă din 2017

Comisia Europeană aminteşte că România a fost sub mai multe proceduri de abatere semnificativă (SDP), sub mecanismul preventiv al Pactului de Stabilitate şi Creştere, încă din primăvara anului 2017.

Ca urmare a abaterii semnificative de către România de la obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO) în 2016, Consiliul a lansat o procedură de abatere semnificativă în primăvara lui 2017.

De atunci, Consiliul a emis recomandări bianuale la care România nu a răspuns cu o acţiune eficientă, abătându-se în mod semnificativ de la calea de ajustare recomandată. „Autorităţile au făcut derogări în mod sistematic de la normele fiscale naţionale, ceea ce le face în mare măsură ineficiente”, arată raportul.

Cîţu: Dacă guvernele PSD ar fi luat măsuri, nu ne-am fi aflat aici

Raportul Comisiei Europene (CE), prin care este justificată procedura de deficit excesiv, se referă la evoluţia din 2019, iar guvernele PSD au ignorat avertismentele legate de această problemă, în timp ce actualul Guvern va lua măsuri de scădere a deficitului, a spus, vineri, ministrul Finanţelor, Florin Cîţu.

Cîţu consideră că, dacă guvernele anterioare ar fi luat măsuri, această situaţie ar fi fost evitata.

„Dacă Guvernele PSD ar fi luat măsuri din timp, nu ne-am fi aflat astăzi în această situaţie. Se ştia încă de anul trecut că au crescut dezechilibrele, avertismentele au fost ignorate”, a spus ministrul.

El a spus că actualul Guvern va lua măsuri pentru a corecta această problemă, atât în ceea ce priveşte reducerea cheltuielilor, cât şi în ceea ce priveşte creşterea veniturilor bugetare.

„Îngheţarea valorii indemnizaţiilor pentru demnitari este o măsură deja luată pe partea de cheltuieli. La venituri, sunt măsuri care vor avea rezultate anul viitor. Totodată, sunt multe măsuri legate de ANAF şi de informatizarea ANAF. Să vedem dacă şi în ceea ce priveşte simplificarea Codului fiscal”, a spus Cîţu.

Ministrul a mai spus că nu se poate reveni la un deficit mai mic de 3% din PIB mai devreme de 2022, deşi CE ar fi dorit asta.

Ce înseamnă deficitul excesiv şi ce amendă fabuloasă poate plăti România

Comisia Europeană poate declanşa procedura de deficit excesiv în cazul României, având în vedere că anul 2019 s-a încheiat cu un deficit bugetar de 4,6%, mult mai mare decât cel asumat în faţa oficialilor europeni.

Concret, conform Pactului de Stabilitate, procedura de deficit excesiv poate fi declanşată de Comisia Europeană pe baza deficitului public general (dacă depăşeşte valoarea de referinţă de 3 % din produsul intern brut (PIB) la preţurile pieţei) sau pe criteriul datoriei publice ( dacă datoria este de peste 60 % din PIB şi ţinta de reducere a datoriei cu 1/20 pe an nu s-a materializat pe parcursul celor trei ani anteriori).

Pentru ţara din UE al cărui deficit sau a cărei datorie depăşeşte limitele definite, Comisia Europeană pregăteşte un raport care evaluează dacă este cazul să lanseze o procedură de deficit excesiv.

Ulterior, Comisia trimite o notificare ţării în cauză şi informează Consiliul în cazul în care consideră că deficitul este excesiv.

Pe baza propunerii Comisiei, Consiliul decide cu majoritate calificată dacă, în baza observaţiilor ţării în cauză, deficitul este excesiv.

În cazul în care Consiliul decide că un deficit este excesiv, formulează recomandări ţării şi prescrie un termen-limită maxim pentru ca aceasta să ia măsuri eficiente (trei sau şase luni).

Dacă o ţară continuă să nu pună în aplicare recomandările, Consiliul poate decide să îi transmită o notificare oficială pentru a lua măsuri să reducă deficitul într-o perioadă specificată de timp.

Dacă ţara nu respectă decizia Consiliului, acesta poate decide să impună sancţiuni.

Sancţiunile se impun dacă nu se reduce deficitul. Pentru ţările din zona euro, aceste sancţiuni se impun progresiv, începând cu:

- obligativitatea depunerii la Comisie a unui depozit purtător de dobândă, de 0,2 % din PIB în etapa preventivă;

- obligativitatea depunerii unui depozit cu dobândă zero, de 0,2 % din PIB în etapa corectivă. Acest depozit este transformat într-o amendă de până la 0,5 % din PIB dacă nu sunt respectate recomandările de corectare a deficitului excesiv.

În plus, toate ţările UE pot fi supuse unei suspendări a angajamentelor şi a plăţilor din cadrul fondurilor structurale şi de investiţii europene. De asemenea, se impun sancţiuni în cazuri de manipulări statistice.

Potrivit datelor Ministerului Finanţelor, PIB-ul României în 2019 a fost de 1.040,8 miliarde de lei.

Asta înseamnă că, în primă fază, România va trebui să depună peste 2 miliarde de lei, depozit purtător de dobândă, şi alte peste 2 miliarde de lei, în cea de-a doua fază, depozit cu dubândă zero.

Depozitul poate fi transformat într-o amendă de 5,2 miliarde de lei.