România, printre statele care ar fi cel mai puţin afectate în cazul unei crize petroliere. Estul Europei, dependent de Rusia

România are producţie proprie, iar riscurile blocării importurilor sunt medii   FOTO Getty Images

România se află printre ţările Uniunii Europene (UE) care ar fi cel mai puţin afectate în privinţa întreruperii alimentării cu ţiţei, deşi importă mai bine de jumătate din cantitatea necesară, potrivit unui studiu realizat de către Cambridge Econometrics şi citat de către Euractiv.ro.

De altfel, România este a treia ţară din UE în funcţie de independenţa energetică. 

Potrivit studiului, România are un risc geopolitic scăzut. Astfel, la nivelul anului 2013, România a importat 5,3 milioane de tone de ţiţei, din care Kazahstanul a furnizat 55,4%, Rusia a livrat 42,4%, iar din Irak a parvenit 1,3% din petrol, arată hărţile de risc.

România extrage din producţie internă circa jumătate din consum prin Petrom, companie controlată în proporţie de 51% de către grupul austriac OMV, dar în care statul român deţine 20,6%. Fostul grup Rompetrol este al doilea distribuitor de carburanţi în România, rafinăriile Petromidia Năvădari şi Vega Ploieşti prelucrând ţiţei din Kazahstan. În fine, Lukoil, al treilea jucător de pe piaţă, rafinează la Petrotel Ploieşti ţiţei provenit din Rusia. Cambridge Econometrics estimează un risc mediu pentru întreruperea livrărilor din Kazahstan şi Rusia către România, dar unul ridicat pentru cele din Irak.

Cum s-au inversat procentele între Rusia şi Kazahstan

Dependenţa României de petrolul din Rusia este mult mai scăzută faţă de media europeană, dat fiind atât producţia internă, cât şi importurile din Kazahstan. Din anul 2007, când Rompetrol a intrat în portofoliul companiei kazahe de stat KazMunayGaz, importurile din statul asiatic au crescut considerabil în ultimul deceniu, potrivit sursei citate.

Astfel, dacă în 2007, anul în care Rompetrol a fost cumpărată de KazMunayGaz, peste 55% din petrolul importat de România provenea din Rusia, iar 27% din Kazahstan, în anul următor proporţiile s-au inversat. În 2008, peste 60% din importuri veneau din Kazahstan, iar 35 de procente din Rusia, arată datele centralizate de Cambridge Econometrics şi citate de EurActiv.ro.

Procentele au fost relativ similare în 2014, doar cantităţile mai mici. Dacă în urmă cu un deceniu, importurile de ţiţei depăşeau an de an 8 milioane de tone, acum abia mai trec de 6 milioane de tone, în condiţiile în care şi producţia locală este ceva mai redusă, în jurul nivelului de 4 milioane de tone. 

Europa, dependentă în proporţie de 80%

Companiile petroliere din afara UE asigură acum 80% din necesarul european, însă Europa se poate baza doar pe două companii din primii zece furnizori au „Bătrânului Continent“: grupul norvegian Statoil şi grupul olandez Shell.

Principalii furnizori de petrol ai Europei, de care este şi dependentă, sunt, în funcţie de cantităţile liverate, grupurile: Rosneft (Rusia), Lukoil (Rusia), Statoil (Norvegia), Saudi Aramco (Arabia Saudită), Exxon (SUA), NOC (Libia), Chevron (SUA), Sonatrach (Algeria), Gazprom Neft (Rusia) şi Shell (Olanda).

Estul Europei, vulnerabil din cauza Rusiei

Dependenţa Europei de importurile de petrol a crescut brusc în ultimii 15 ani, la fel ca şi dependenţa sa de importurile directe de motorină, care s-au dublat între 2001 şi 2014 ajungând la 35 miliarde de euro, arată studiul citat. În acelaşi timp, cantitatea de ţiţei importată din ţări cu un risc scăzut de instabilitate geopolitică, cum ar fi Norvegia, a scăzut - înrăutăţind insecuritatea energetică a Europei, mai scrie sursa în cauză.

Cambridge Econometrics a redactat o hartă care arată fluxurile comerciale de petrol în Europa. Ţările din centrul şi estul Europei sunt cele mai vulnerabile. Cea mai expusă este Slovacia – care importă 100% din Rusia, urmată de Ungaria (94% Rusia şi 6% Irak), pe podium fiind Cehia (64,3% Rusia, 25,3% Azerbaidjam şi 9,5% Kazahstan).

Următoarele expuse sunt Polonia (95,4% Rusia, 3,2% Norvegia şi 1,1% Marea Britanie), în vreme ce Grecia depinde în proporţie de 36,2% de Rusia, un procent de 31,9% din petrol fiind furnizat de Irak, plus Arabia Saudită (8,3%), Kazahstan (8,3%), Libia (8,2%), Egipt (4%) şi Azerbaidjan (1,2%).