România, somată de Comisia Europeană să corecteze cheltuielile bugetare şi deficitul
0
Comisia Europeană a prezentat astăzi, 20 noiembrie, avizele sale privind proiectele de planuri bugetare pentru 2020 ale statelor membre din zona euro, privind măsurile luate în temeiul Pactului de stabilitate şi de creştere şi a adoptat al patrulea raport privind supravegherea consolidată vizând Grecia.
Măsuri de aplicat în cadrul Pactului de stabilitate şi de creştere
Comisia a luat, de asemenea, o serie de măsuri, în cadrul Pactului de stabilitate şi de creştere, vizând Ungaria şi România.
Ea a formulat două recomandări în cadrul procedurii aplicabile abaterilor semnificative, un instrument care intenţionează să transmită un avertisment în cazul unei abateri semnificative de la cerinţele componentei preventive a pactului. Procedura are, de asemenea, scopul de a ajuta statele membre să revină la situaţia bugetară în care ar fi fost, sau să se apropie de aceasta, dacă abaterea nu s-ar fi produs.
Pentru Ungaria, Comisia a stabilit că nu a fost luată nicio măsură eficace ca răspuns la Recomandarea Consiliului din iunie 2019. Ea propune adoptarea de către Consiliu a unei decizii privind lipsa luării unor măsuri eficace şi o recomandare revizuită adresată Ungariei de a lua măsuri în 2020 pentru a corecta abaterea sa semnificativă de la traiectoria de ajustare în direcţia obiectivului bugetar pe termen mediu.
Pentru România, Comisia a stabilit că nu a fost luată nicio măsură eficace ca răspuns la Recomandarea Consiliului din iunie 2019. Ea propune adoptarea de către Consiliu a unei decizii privind lipsa luării unor măsuri eficace şi o recomandare revizuită adresată României de a lua măsuri în 2020 pentru a corecta abaterea sa semnificativă de la traiectoria de ajustare în direcţia obiectivului bugetar pe termen mediu.
Principalele constatări ale CE privind România
Pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2019 şi a datelor privind rezultatele din 2018 validate de Eurostat, creşterea cheltuielilor publice primare nete în 2018 a depăşit cu mult criteriul de referinţă privind cheltuielile, indicând o abatere semnificativă cu o marjă largă (abatere de 2,4 % din PIB).
Deficitul structural nu a fost redus, rămânând în mare stabil la aproximativ 3 % din PIB-ul potenţial, ceea ce indică, de asemenea, o abatere semnificativă de la ajustarea structurală recomandată (abatere de 0,8 % din PIB).
Dimensiunea abaterii indicată de soldul structural este afectată în mod negativ de veniturile excepţionale, de un deflator PIB mai mare şi de o estimare de bază a creşterii PIB-ului potenţial mai ridicată în comparaţie cu media pe termen mediu care stă la baza criteriului de referinţă privind cheltuielile. Cu toate acestea, valoarea abaterii indicate de soldul structural este influenţată pozitiv de cheltuielile publice scăzute pentru investiţii, care sunt eliminate încet în criteriul de referinţă privind cheltuielile. Independent de diferenţa respectivă, ambii indicatori confirmă o abatere semnificativă de la cerinţele componentei preventive a PSC în 2018.
La 5 iunie 2019, în urma unei evaluări globale, Comisia a constatat că în România există o abatere semnificativă constatată de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu şi a adresat României un avertisment în conformitate cu articolul 121 alineatul (4) din tratat şi cu articolul 10 alineatul (2) primul paragraf din Regulamentul (CE) nr. 1466/97.
Îmbunătăţirea necesară a soldului structural cu 1 % din PIB în 2019 şi cu 0,75 % din PIB în 2020 este în concordanţă cu rata de creştere nominală a cheltuielilor publice primare nete de maximum 4,5 % în 2019 şi 5,1 % în 2020.
Previziunile Comisiei din primăvara anului 2019 estimează o deteriorare şi mai mare a soldului structural, cu 0,7 % din PIB în 2019 şi cu încă 1,2 % din PIB în 2020.
Prin urmare, îmbunătăţirea structurală necesară implică necesitatea de a adopta măsuri cu un randament structural total de 1,7 % din PIB în 2019 şi măsuri suplimentare cu un randament structural de 1,95 % din PIB în 2020 faţă de scenariul de referinţă actual din previziunile Comisiei din primăvara anului 2019.
Previziunile Comisiei din primăvara anului 2019 estimează un deficit public de 3,5 % din PIB în 2019 şi de 4,7 % din PIB în 2020, care depăşeşte valoarea de referinţă de 3 % din PIB prevăzută în tratat.
Ajustarea structurală necesară pare a fi adecvată şi pentru a asigura faptul că România respectă, cu o marjă, valoarea de referinţă din tratat de 3 % din PIB în 2019 şi în 2020.
Faptul că nu s-a dat curs recomandărilor anterioare de corectare a abaterilor semnificative constatate şi riscul de depăşire a valorii de referinţă din tratat din componenta corectivă a PSC impun luarea unor măsuri urgente pentru ca politica fiscală a României să fie repusă pe o traiectorie prudentă.
În vederea atingerii obiectivelor bugetare recomandate, este esenţial ca România să adopte şi să pună în aplicare cu stricteţe măsurile necesare şi să monitorizeze îndeaproape evoluţia cheltuielilor curente.
Până la 15 octombrie 2019, România ar trebui să prezinte Consiliului un raport referitor la măsurile pe care le-a luat pentru a da curs prezentei recomandări.
Măsuri pentru zona euro
Din luna iulie a acestui an şi pentru prima dată începând cu 2002, niciun stat membru din zona euro nu face obiectul procedurii aplicabile deficitelor excesive. Este de aşteptat ca ponderea datoriilor în raport cu PIB-ul zonei euro să îşi continue traiectoria descrescătoare din anii recenţi şi să scadă de la aproximativ 86 % în 2019 la aproximativ 85 % în 2020. Aceasta se întâmplă în contextul unei încetiniri a economiei europene şi mondiale.
Vicepreşedintele Valdis Dombrovskis, responsabil de moneda euro şi de dialogul social, precum şi de stabilitatea financiară, serviciile financiare şi uniunea pieţelor de capital, a declarat: „În contextul unor riscuri tot mai mari care grevează perspectivele de creştere economică ale Europei, este încurajator să constatăm că ţări din zona euro, cum ar fi Germania şi Ţările de Jos, utilizează marja de manevră bugetară pentru a sprijini investiţiile. Cu toate acestea, ele au posibilitatea de a face mai mult. Pe de altă parte, state membre cu niveluri foarte înalte ale datoriilor – precum Belgia, Franţa, Italia şi Spania – ar trebui să profite de costurile mici ale dobânzilor pentru a-şi reduce datoriile. Aceasta ar trebui să fie prioritatea lor.”
Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice şi financiare, impozitare şi vamă, a declarat: „În ultimii cinci ani, actuala Comisie a evaluat cu atenţie proiectele de planuri bugetare ale statelor membre din zona euro. Prin avizele din acest an, ne confirmăm angajamentul de a aplica în mod flexibil şi inteligent normele noastre comune, ţinând cont de realităţile economice din fiecare ţară şi din zona euro în ansamblu. În acest sens, Comisia invită ţările cu datorii mari să aplice politici fiscale prudente, încurajând în acelaşi timp ţările care dispun de o marjă de manevră bugetară să continue să facă investiţii. Această abordare diferenţiată va consolida zona euro.”
Evaluarea proiectelor de planuri bugetare ale statelor membre din zona euro
Ca urmare a previziunilor economice recente din toamna anului 2019 şi a consultărilor cu statele membre, Comisia a adoptat avizele sale privind proiectele de planuri bugetare ale tuturor ţărilor din zona euro. Ea a constatat că niciun proiect de plan bugetar pentru 2020 nu prezintă vreo nerespectare deosebit de gravă a cerinţelor Pactului de stabilitate şi de creştere.
Planurile a nouă state membre respectă Pactul de stabilitate şi de creştere în 2020; două state membre îl respectă în linii mari, iar pentru opt state membre planurile prezintă un risc de nerespectare în cursul anului viitor a Pactului de stabilitate şi de creştere:
S-a constatat că proiectele de planuri bugetare pentru 2020 întocmite de Germania, Irlanda, Grecia, Cipru, Lituania, Luxemburg, Malta, Ţările de Jos şi Austria respectă Pactul de stabilitate şi de creştere.
S-a constatat că proiectele de planuri bugetare pentru 2020 întocmite de Estonia şi Letonia respectă în linii mari Pactul de stabilitate şi de creştere. Punerea în aplicare a proiectelor de planuri bugetare ar putea avea ca rezultat o oarecare abatere de la obiectivul bugetar pe termen mediu al Letoniei şi de la traiectoria de ajustare în direcţia atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu în cazul Estoniei.
Pentru Belgia, Spania, Franţa, Italia, Portugalia, Slovenia, Slovacia şi Finlanda, proiectele de planuri bugetare prezintă un risc de nerespectare a Pactului de stabilitate şi de creştere în 2020. Punerea în aplicare a planurilor acestor state membre ar putea avea ca rezultat o abatere semnificativă de la traiectoriile de ajustare în direcţia obiectivelor bugetare respective pe termen mediu. În cazurile Belgiei, Spaniei, Franţei şi Italiei, se preconizează, de asemenea, nerespectarea criteriului de referinţă privind reducerea datoriei.
În ansamblu, între 2019 şi 2020, se estimează că numărul de state membre care îşi vor atinge obiectivele bugetare pe termen mediu sau care le vor depăşi va creşte de la şase la nouă. Comisia estimează că deficitul structural agregat al zonei euro va creşte cu 0,2 % din PIB-ul potenţial în 2020 (la - 1,1 %), ceea ce demonstrează o orientare fiscală în linii mari neutră. Această creştere a soldului structural este determinată în special de politicile fiscale expansioniste preconizate în statele membre care dispun de marjă de manevră bugetară, în special Ţările de Jos şi, într-o mai mică măsură, Germania (0,6 % şi, respectiv, 0,4 % din PIB-ul potenţial) şi de creşterea preconizată a deficitului structural al Italiei (0,3 % din PIB-ul potenţial). În ansamblu, politicile fiscale continuă să fie insuficient diferenţiate în întreaga zonă euro. Statele membre care dispun de marjă de manevră bugetară pun în aplicare politici fiscale expansioniste şi ar trebui să fie pregătite să îşi utilizeze în continuare marja de manevră bugetară. Prin contrast, lipsa consolidării în ţările cu probleme de sustenabilitate rămâne un motiv de îngrijorare.
Raportul privind supravegherea consolidată vizând Grecia
Comisia a adoptat, de asemenea, al patrulea raport privind Grecia în cadrul procesului de supraveghere consolidată care a fost activat după încheierea, în august 2018, a programului de sprijin pentru stabilitate desfăşurat de Mecanismul european de stabilitate. Publicarea raportului survine în urma celei de a patra misiuni post-program desfăşurată în Grecia, între 23 şi 26 septembrie 2019.
Raportul concluzionează că Grecia a pregătit un buget pentru 2020 care îndeplineşte obiectivul de a realiza excedent primar convenit de 3,5 % din PIB într-o manieră favorabilă creşterii economice şi că guvernul a luat, în ansamblu, măsurile necesare pentru a-şi îndeplini angajamentele specifice în materie de reformă pentru jumătatea anului 2019, în contextul avansării unei agende de reforme ample. Desfăşurarea unor acţiuni suplimentare va fi esenţială pentru finalizarea şi, acolo unde este necesar, accelerarea reformelor.
Concluziile acestui raport vor fi discutate în cadrul reuniunii Eurogrupului din 4 decembrie 2019.
Etapele următoare
Comisia invită Eurogrupul şi Consiliul să discute pachetul de astăzi şi să îşi exprime susţinerea cu privire la orientările prezentate astăzi. Comisia va propune în timp util următoarele etape în cadrul Semestrului european, incluzând analiza anuală a creşterii pentru 2020, recomandarea privind politica economică a zonei euro, raportul privind mecanismul de alertă şi proiectul de raport comun privind ocuparea forţei de muncă.
Se încarcă comentariile...
