România trebuie să profite de dobânzile mici pentru a-şi acoperi deficitele din 2016

Ministerul Finanţelor intenţionează să împrmute în acest an şi aproximativ 1,5 miliarde de euro de la instituţiile internaţionale FOTO: Guliver/ Getty Images

România ar trebui să se împrumute de pe pieţele externe cât mai curând posibil, având în vedere riscurile politice şi fiscale, dar şi schimbarea condiţiilor pe pieţele financiare ca urmare a înăspririi politicii monetare de către Rezerva Federală a SUA (Fed), afirmă analiştii grupului Erste.

România intenţionează să atragă în acest an 3 miliarde de euro prin vânzarea de eurobonduri, însă nu a anunţat planuri pentru primul trimestru referitoare la volum, monedă sau maturitate.

Ministerul Finanţelor are de acoperit în iunie o plată de 1,5 miliarde de euro pentru scadenţa unor eurobonduri în iunie şi vizează şi o consolidare a rezervelor valutare. Pe lângă eurobondurile cu maturitate în iunie, statul trebuie să acopere pe piaţa internă scadenţa în luna februarie a unor obligaţiuni în valoare de 1,6 miliarde de euro, conform Mediafax.

  "Recenta reducere a rezervelor minime obligatorii la valută (de către BNR, n.r.) ar putea deschide calea pentru emisiunea unor obligaţiuni denominate în euro pe piaţa internă în primul trimestru. Emisiunea de eurobonduri ar trebui să aibă loc cât mai repede posibil în acest an, din cauza riscurilor fiscale şi politice, pe lângă restrângere graduală a lichidităţii pentru dolari pe pieţele externe, în urma ciclului de creştere (a dobânzii, n.r.) de către Fed", se arată într-o notă către analişti şi investitori a Erste Bank, proprietarul BCR.

Ministerul Finanţelor intenţionează să împrmute în acest an şi aproximativ 1,5 miliarde de euro de la instituţiile internaţionale.

"Nu există motive pentru a amâna (o ieşire pe pieţele externe, n.r.), întrucât situaţia fiscală s-ar putea deteriora, iar incertitudinile ar putea creşte în România mai târziu pe parcursul anului, în contextul apropierii alegerilor", afirmă analiştii Erste.

Banca Naţională a României a redus, joi, rata rezervei minime obligatorii aplicabilă pasivelor în valută ale instituţiilor de credit la 12%, de la 14%.

"Măsura va elibera aproximativ 450 de milioane de euro în piaţă începând de pe 24 ianuarie. Cea mai mare parte a acestei lichidităţi suplimentare ar putea fi investită de bănci într-o obligaţiune denominată în euro, emisă de Ministerul Finanţelor pe piaţa internă în luna februarie", notează Erste.

Cel mai recent, Ministerul Finanţelor s-a împrumutat de pe pieţele externe în luna octombrie, când a vândut titluri pe zece ani în valoare de 1,25 miliarde euro şi obligaţiuni pe 20 de ani totalizând 750 milioane euro. De pe piaţa internă, statul a atras anul trecut 38,6 miliarde lei, cu 16% mai puţin faţă de anul precedent, când a atras 46 miliarde lei (41,9 miliarde lei şi 928,7 miliarde euro).

Pentru anul 2016, programul de împrumuturi prevede atragerea a 48-50 de miliarde de lei prin vânzarea de obligaţiuni pe piaţa internă, dar vizează şi ieşiri pe pieţele externe în valoare de 3 miliarde de euro, în funcţie de oportunităţi. De asemenea, statul intenţionează să-şi asigure 1,5 miliarde de euro prin trageri din împrumuturile contractate de la instituţii financiare internaţionale.

Finanţele au în vedere şi lansarea unei emisiuni noi de titluri de stat pe piaţa internă în valoare de aproximativ 1 miliard de euro şi maturitate de cel puţin cinci ani, pentru refinanţarea parţială a titlurilor de stat în valoare totală de 1,6 miliarde de euro care ajung la scadenţă pe piaţa internă anul acesta. De asemenea, ar putea fi luată în calcul şi o eventuală redeschidere a acestei emisiuni, "în contextul relaxării cerinţelor BNR privind nivelul rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în valută ale instituţiilor de credit", se arată în programul de emisiuni pentru anul 2016, publicat de Ministerul Finanţelor.