Ştiri economice

articolul anterior articolul urmator

Românii din 37 de judeţe au venituri mai mici decât media pe economie. Unde este polul sărăciei

49
25 Sep 2020 12:09:46
Autor: Afrodita Cicovschi

Câştigul salarial mediu net lunar în anul 2019 s-a situat sub media pe economie în 37 dintre judeţe, arată datele publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Cele mai scăzute câştiguri salariale medii nete lunare s-au înregistrat în judeţele Harghita (2.349 lei, cu 21,3% mai puţin decât media pe economie), Teleorman (2.360 lei, cu 21% mai puţin decât media pe economie), Covasna (2.379 lei, cu 20,3% mai puţin decât media pe economie), Bihor (2.385 lei, cu 20,1% mai puţin decât media pe economie), respectiv Vrancea (2.389 lei, cu 20% mai puţin decât media pe economie).
 
La polul opus, cu cele mai mari valori ale câştigurilor salariale medii nete lunare se situează Municipiul Bucureşti (4.068 lei, cu 36,2% peste media pe economie), respectiv judeţele Cluj (3.449 lei, cu 15,5% peste media pe economie) şi Timiş (3.310 lei, cu 10,9% peste media pe economie).

”Câştigul salarial mediu brut lunar realizat în anul 2019 pe total economie a fost 4.853 lei. Câştigul salarial mediu net lunar la nivelul economiei naţionale a fost 2.986 lei, în creştere cu 13% (+344 lei) comparativ cu anul precedent”, arată datel INS.

Angajatorii au cheltuit în medie, într-o lună, 5.092 lei/salariat. Numărul mediu al salariaţilor în anul 2019 a fost 5,164 milioane persoane, în creştere cu 96.400 persoane comparativ cu anul precedent. Efectivul salariaţilor la 31 decembrie 2019 a fost de 5,481 milioane persoane, mai mare cu 54.900 persoane faţă de sfârşitul anului precedent.

Cele mai mari câştiguri salariale medii nete lunare realizate în anul 2019, superioare mediei pe economia naţională, au fost în informaţii şi comunicaţii (+89%), intermedieri financiare şi asigurări (+66,8%), administraţie publică (+65,7%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+46,8%), industria extractivă (+43,2%), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+31,9%), sănătate şi asistenţă socială (+24,5%), respectiv în învăţământ (+13,7%).

Câştigurile salariale medii nete lunare care s-au situat la cea mai mare distanţă sub media pe economie au fost în hoteluri şi restaurante (-42,2%), alte activităţi de servicii (-36,3%), agricultură, silvicultură şi pescuit (-23,7%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-23,3%), comerţ (-20%), distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (-18,6%), tranzacţii imobiliare (-16,9%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-13,4%), industria prelucrătoare (-13%), transport şi depozitare (-8,2%) şi construcţii (-6%).

Pentru anul 2019, indicele câştigului salarial real (exprimat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum al populaţiei) a fost 214,3% faţă de anul 1990, mai mare cu 17,4 puncte procentuale faţă de anul precedent, respectiv cu 84 puncte procentuale faţă de anul 2008.

Femeile au câştigat în medie cu 2,4% mai puţin decât bărbaţii, realizând un câştig salarial mediu brut lunar de 4.791 lei (faţă de 4.909 lei al bărbaţilor). În expresie netă, femeile au câştigat cu 4,9%, respectiv cu 149 lei lunar mai puţin decât bărbaţii (2.908 lei câştigul salarial mediu netlunaral femeilor faţă de 3.057 lei al bărbaţilor).

Bărbaţilor le revin câştiguri salariale medii nete lunare superioare femeilor în majoritatea activităţilor economice, cele mai mari diferenţe (peste 20%) regăsindu-se în intermedieri financiare şi asigurări (39,1%), industria prelucrătoare (25,5%), alte activităţi de servicii (25,2%), informaţii şi comunicaţii (23,0%) şi comerţ (20,6%).
 
Costul mediu lunar al forţei de muncă în anul 2019 a fost 5.092 lei/salariat, în creştere cu 11,3% faţă de anul precedent. Comparativ cu media pe economie, costul mediu lunar a fost semnificativ mai ridicat în activităţile economice de informaţii şi comunicaţii (+83%), intermedieri financiare şi asigurări (+71,4%), industria extractivă (+63,8%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+47,7%), sănătate şi asistenţă socială (+41,8%), administraţie publică (+38,8%), respectiv activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+30%).
 
Cele mai relevante valori ale costului mediu lunar situate sub media pe economie s-au înregistrat în activităţile economice de hoteluri şi restaurante (-42,3%), alte activităţi de servicii (-35,8%), agricultură, silvicultură şi pescuit (-23,4%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-22,9%), construcţii (-21,5%), respectiv comerţ (-20,2%).
 

Cele mai mari creşteri salariale s-au înregistrat în învăţământ

Faţă de anul 2018, s-au înregistrat creşteri ale costului mediu lunar în toate activităţile economice, cele mai importante fiind în învăţământ (+21,3%), construcţii (+20,3%), tranzacţii imobiliare (+17,2%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (+14,9%), administraţie publică (+13,5%), respectiv producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+13,2%).
 
În anul 2019, numărul mediu al salariaţilor a fost 5,164 milioane persoane, în creştere faţă de anul precedent cu 96.400 persoane. Bărbaţii predomină în rândul salariaţilor (2,704 milioane persoane, respectiv 52,4% din totalul numărului mediu de salariaţi). Faţă de anul anterior, numărul mediu al salariaţilor bărbaţi a crescut cu 33.300 persoane, iar numărul femeilor salariate a crescut cu 63.100 persoane.
 
Repartizarea salariaţilor pe sectoare economice arată că majoritatea se regăseau în sectorul terţiar, 62,8% (al serviciilor comerciale cu 42,9% şi al serviciilor sociale cu 19,9%). În sectorul secundar (industrie şi construcţii) lucrau 34,7% dintre salariaţi, iar în cel primar (agricultură, silvicultură şi piscicultură) numai 2,5%.
 
Activităţile de construcţii şi industrie extractivă sunt desfăşurate cu preponderenţă de bărbaţi, aceştia reprezentând 86,5%, respectiv 83,5% din totalul salariaţilor acestor activităţi. Activităţile caracterizate prin grad pronunţat de “feminizare” al forţei de muncă salariate suntcele de sănătate şi asistenţă socială (79,9% din numărul total al salariaţilor acestor activităţi), învăţământ (72,7%), intermedieri financiare şi asigurări (69,9%), respectiv hoteluri şi restaurante (60,3%).

Domeniile care au făcut angajări

Comparativ cu anul 2018, creşteri semnificative ale numărului mediu al salariaţilor s-au înregistrat în comerţ (+25.500 persoane), construcţii (+20.700 persoane), sănătate şi asistenţă socială (+14.300 persoane), informaţii şi comunicaţii (+11.700 persoane), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+8.000 persoane), hoteluri şi restaurante (+6.800 persoane), transport şi depozitare(+6.200 persoane), respectiv în activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+4.300 persoane).
 

Cine a făcut concedieri

La polul opus, cu scăderi ale numărului mediu al salariaţilor s-au situat activităţile de industrie prelucrătoare (-12.200 persoane), intermedieri financiare şi asigurări (-1.600 persoane), învăţământ (-1.100 persoane) şi industrie extractivă (-0,7 mii persoane)
 
Efectivul salariaţilor la sfârşitul anului 2019 a fost 5,481 milioane persoane. Comparativ cu sfârşitul anului 2018, efectivul salariaţilor a înregistrat o creştere cu 54.900 persoane.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

49 Comentarii

miron miron
25.09.2020, 12:42:00

Am ramas surprins. Stiam ca Bucurestiul, Timisoara si Clujul sint fruntea tarii privind salarizarea. Credeam ca la polul opus e Vaslui, Botosani, Neamt, dar m-am inselat. La polul opus e Bihor(surpriza), Covasna si Harghita. In fine Teleormanul, aici nu e nicio surpriza.

+5 (5 voturi)
Stefan din Nord
25.09.2020, 13:09:49

Hai cu autonomia HARCOV-ului Aia daca sunt lasati de capul lor o sa manance doar cartofi dimineata la pranz si seara .

-6 (16 voturi)
Voluntat Solis
25.09.2020, 14:03:18

In Harghita si Covasna se investeste ZERO de catre guvern, in mod intentionat. Daca nu ar fi putinele investiti din Ungaria in zona, saracia ar putea fi si mai mare. Cu toate ca nu ii inghit pe unguri, nici aceasta politica a Bucurestiului nu este buna, si nici nu va da roade pozitive pe termen mediu sau lung. Oricat ar vrea Bucurestiul sa afirme ca Romania este o "tara europeana", faptul ca in mod tacit anumite zone sunt discriminate (Harghita, Covasna, cateva judete din sud si cateva judete din Moldova), arata ca de fapt Romania nu este cu adevarat un stat european, ci mai degraba o tara din lumea a treia. O tara nu va fi niciodata definita de alea cateva putine puncte stralucitoare, ci de numitorul comun cel mai mic. Iar in Romania, acest numitor comun cel mai mic, este saracia ridicata a cam 40% din populatia tarii.

-9 (23 voturi)
Florin Ioanid
25.09.2020, 13:46:46

E normal ca în București sa fie cele mai mari valori de salarii, acolo se fac toate cumetriile, angajări la buget pe mii de euro cu sarcini precise de tăiat trunze la câini.

+6 (12 voturi)
Mihai Popescu
25.09.2020, 14:20:35

Polul saraciei din Europa este in Romanica. Un stat cu f. multe bogatii dar cu cetateni f.f. saraci. Arabii nu au decit doar petrol, nici apa potabila nu au dar traiesc de o suta de ori mai bine decit noi.

-1 (13 voturi)

Vezi toate comentariile (49)

Modifică Setările