Romexpo, mărul discordiei între CCIR şi IMM-uri, după ce a fost stors de „împăratul Vlasov“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

De câteva zile, între Camera de Comerţ şi Industrie a României şi Consiliul Naţional al IMM-urilor se duce un adevărat război declarativ, care are drept miză terenurile Romexpo, date în concesiune pe o perioadă de 49 de ani CCIR, condusă până în urmă cu câţiva ani de Mihail Vlasov.

În 2004, cele 42 de hectare de teren pe care se află Romexpo au fost date în folosinţă gratuită CCIR, pe o perioadă de 49 de ani.

În 2010, RA-APPS a vrut să ia acest drept CCIR, arătând că folosinţa gratuită nu a adus beneficii statului, ci numai beneficiarului care a exploatat imobilul prin închiriere, încasând sume considerabile de la cel care foloseşte direct, respectiv Romexpo, societate având ca acţionari şi diverse persoane fizice.

În 2012, Vlasov, pe-atunci preşedinte al CCIR a început să tragă sfori, chemând la discuţii politicieni importanţi, după cum reiese din stenogramele procurorilor anticorupţie din 2016, cuprinse în rechizitoriul prin care Vlasov a fost trimis pentru a treia oară în judecată.

În 2016, în stenogramele procurorilor, erau menţionate nume politice importante cu care Vlasov ar fi vorbit la telefon  în „scopuri economice”:  Alina Gorghiu, Vasile Blaga, Cătălin Predoiu, Mircea Toader, Călin Popescu Tăriceanu, Crin Antonescu, Victor Ponta, Florin Iordache.

Conform declaraţiilor subordonaţilor săi date procurorilor, odată cu guvernarea USL, Vlasov devine şi mai arogant. „După preluarea funcţiei de premier de către Victor Ponta, Mihail Vlasov a iniţiat o întâlnire la Sala Candelabrelor din cadrul CCIR cu primul ministru şi încă 7 miniştri printre care: Varujan Vosganian, Florin Georgescu, Chiţoiu Daniel, Ioan Rus ş.a. Întâlnirea a fost cu caracter economic, dar pe de altă parte ne-a arătat nouă ca preşedinţi de cameră influenţa pe care o deţine la nivelul Guvernului”, a explicat un şef de Cameră judeţeană care a fost de fapt scopul întâlnirii.

Acelaşi director a explicat că Vlasov ar fi fost un apropiat al lui  Crin Antonescu, Viorel Hrebenciuc, „persoane despre care afirma că se află în relaţii strânse”.

În 2018, Vlasov a primit 2 ani închisoare pentru folosirea influenţei sau autorităţii în scopul obţinerii unor foloase, 6 ani pentru delapidare cu consecinţe deosebit de grave, 2 ani şi 6 luni închisoare pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Judecătorii au constatat că infracţiunile din acest dosar sunt concurente cu infracţiunea de trafic de influenţă, pentru care Vlasov a fost condamnat definitiv în anul 2015 de Curtea de Apel Bucureşti la 5 ani şi 8 luni închisoare, el fiind eliberat condiţionat în septembrie 2017.

CAB a anulat decizia de eliberare condiţionată şi la pedeapsa rezultată de 6 ani închisoare a aplicat un spor de 3 ani şi 10 luni închisoare, el având de executat în final 9 ani şi 10 luni închisoare.

În acelaşi dosar, fiica lui Mihail Vlasov, Ingrid Vlasov, a fost condamnată la un an închisoare cu suspendare, iar soţul acesteia, Marian Nedelcu, a primit 2 ani şi 6 luni închisoare cu executare.

Pe latură civilă, instanţa a dispus ca Mihail Vlasov să plătească 53.823.942 lei daune materiale către Camera de Comerţ şi Industrie a României, din care 48.301.870 lei singur, iar 5.522.071 lei în solidar cu ceilalţi inculpaţi.

De asemenea, Mihail Vlasov trebuie să plătească 6.086.741 lei daune materiale către partea civilă Romexpo SA, în solidar cu ceilalţi inculpaţi.

În plus, judecătorii au pus sechestru pe bunurile mobile şi imobile ale lui Mihail Vlasov şi celorlalţi inculpaţi până la concurenţa sumei de 59.910.683 lei, însă au ridicat sechestrul pe bunurile deţinute de Ana Maria Vlasov, Viviana Florina Vlasov şi societatea Casa Wanda 02 SRL.

Terenul, râvnit pentru proiecte imobiliare

În urmă cu câteva zile, CCIR a cerut statului ”reglementarea juridică a terenului în sensul transmiterii acestuia în proprietate, fără a avea dreptul să-l înstrăineze pe o perioadă de 30 de ani sau chiar mai mult, în funcţie de opţiunea legiuitorului” argumentând că vrea „să investească în dezvoltarea activităţii Romexpo pentru ca acesta să fie integrat pe deplin în circuitul internaţional, pe o piaţă competitivă”.

Concret, CCIR împreună cu Iulian Dascălu, dezvoltatorul mall-urilor Iulius, au planificat o investiţie de aproape 3 miliarde de euro pe terenul Romexpo, care va include numeroase muzee, printre care unul dedicat lui Brâncuşi, sală de evenimente, un parc, cel mai mare business district, un parc acvatic, birouri şi un hotel de 5 stele.

Ieri, CNIPMMR a respins vehement transferul, susţinând că proiectul introduce taxe şi obligaţii birocratice pentru IMM-uri în avantajul CCIR.

Astăzi, CCIR a adus noi argument în sprijinul proiectului pe care vrea să-l dezvolte la Romexpo:

„O astfel de dezvoltare, atât de complexă şi completă, are capacitatea de a oferi ceea ce lipseşte Capitalei, de la o sală multifuncţională, concepte culturale, facilităţi publice, până la pol de dezvoltare economică şi de sprijin pentru antreprenori.

În paralel, CCIR îşi doreşte să continue proiectele iniţiate cu Primăria Capitalei, inclusiv cele care vizează transformarea pavilionului central în sală polivalentă, precum şi alte facilităţi publice, pentru care îşi exprimă convingerea că pot fi găsite soluţii eficiente şi o colaborare orientată exclusiv spre impactul pozitiv produs în comunitate.

Demersul propus nu poate fi văzut ca o simplă dezvoltare imobiliară, ci ca un parteneriat care oferă multiple oportunităţi pentru mediul de business naţional, implicit, pentru Stat. Terenul nu este oferit gratuit investitorului. Acesta îşi va achita obligaţiile financiare privind folosinţa terenului către Camera de Comerţ şi Industrie a României, fonduri care vor fi direcţionate pentru programele de susţinere a mediului de afaceri autohton”.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite