RWEA: Strategia energetică, o teorie contradictorie şi scumpă pentru  consumatori

RWEA - Asociaţia Română pentru Energie Eoliană îşi exprimă preocuparea faţă de Strategia Energetică propusă de Ministerul Energiei, spunând că ignoră tendinţele tehnice, economice şi climatice actuale şi  propune măsuri în contradicţie cu obiectivele declarate, în detrimentul consumatorilor.

Astfel, potrivit reprezentanţilor RWEA, Strategia pare „o colecţie a planurilor de dezvoltare depăşite moral ale firmelor cu capital de stat, planuri vechi cu potenţial de realizare discutabil, omiţând energia eoliană”. Potrivit acestora, energia eoliană este singura tehnologie care a demonstrat că:

• A respectat obiectivele ultimei strategii adoptate în România, instalând capacitatea prevăzută şi aducând în România progres tehnologic

• A creat meserii şi şcoli profesionale

• Şi-a îmbunătăţit performanta tehnica în pofida unui cadru de reglementare creat pentru tehnologii convenţionale

• Şi-a redus costurile în ciuda pierderilor suferite ca urmare a modificărilor repetate aduse schemei de suport, pierderi care au depăşit 25% din capitalul investit

• A contribuit la conservarea resurselor primare fosile, valoroase în acoperirea vârfurilor de consum sau a perioadelor critice. 

Documentul Strategiei Energetice prevede o capacitate adiţională de energie eoliană de aproximativ 1.200 MW până în 2030, un obiectiv prea puţin ambiţios faţă de beneficiile pe care această tehnologie le aduce consumatorilor, mai arată reprezentanţii RWEA. 

Potrivit lor, energia eoliană a devenit cea mai ieftină formă de generare a energiei, cu un cost mediu de instalare în România de aproximativ 1.080 euro/kW şi un cost egalizat al energiei (LCOE) de aproximativ 52 euro/MWh pe perioada de analiza a Strategiei.

Un studiu RWEA realizat cu sprijinul Deloitte, ale cărui date au fost trimise Ministerului Energiei în documentul de poziţie la Strategia Energetică, arată oportunitatea tehnică şi economică pentru capacităţi adiţionale din surse eoliene de cel puţin 3.000 MW în orizontul de timp al Strategiei, ce vor crea o valoare adăugată de peste 5 miliarde de euro în perioada 2021 – 2030, în timp ce impactul investiţiilor legate de dezvoltarea surselor regenerabile de energie va atinge 350 miliarde de euro în perioada analizată.

„Întrucât fără barierele pentru integrare tehnologia eoliană ar fi competitivă pe piaţă, investiţiile în domeniu vor putea fi realizate în următorii ani exclusiv din surse private şi fără scheme de suport, fără a aduce costuri suplimentare în factura consumatorului final. Prin comparaţie, tehnologiile prevăzute de Minister pentru investiţii (energie nucleară, energie din cărbune şi centrale de acumulare prin pompaj) sunt cele mai scumpe forme de producţie de energie, cu cele mai mari durate de realizare şi vor avea nevoie de suport din partea consumatorului pe toată durata lor de viaţă.

In plus, rezilienţa sistemului este abordată într-o manieră perimată, care denotă teama de adaptare la o realitate în care tehnologiile şi măsurile de integrare a acestora există şi permit tranziţia sistemului energetic către noua paradigmă în care consumul urmăreşte producţia, iar consumatorul îşi asumă un rol activ. Condiţionarea dezvoltării surselor regenerabile de energie de existenţa unor capacităţi de stocare demonstrează o abordare minimalistă a soluţiilor pe care o piaţă competitivă de energie le poate oferi, neluând în calcul interconectarea pieţelor europene, digitalizarea şi descentralizarea consumului, gestiunea consumului într-o manieră agregată şi inteligentă. O piaţă de stocare funcţională ar putea într-adevăr debloca investiţiile private bazate pe noi tehnologii descentralizate din ce în ce mai competitive, care pot fi dezvoltate la momentul identificării necesităţii şi a oportunităţii economice, investiţii ce până acum au fost blocate de lipsa cadrului legislativ”, susţin aceştia.

Potrivit lor, este greu de înţeles cum acelaşi document care susţine că are ca obiective „protecţia consumatorului vulnerabil şi reducerea sărăciei energetice“ poate ignora soluţiile competitive, preferând în schimb investiţii în acele tehnologii de producţie costisitoare, cu termen de finalizare incert şi costuri suportate în final de către consumatori.

„Când vorbim de strategie, vorbim despre cum vrem să arate România din punct de vedere economic peste 10 ani, şi este absolut obligatoriu să ne exploatam resursele care au cele mai mici costuri şi să beneficiem de sinergiile unui sistem energetic integrat in piaţa europeană, strategie susţinută financiar de Uniunea Europeană”, mai susţin reprezentanţi RWEA.

Prin documentul de poziţie ataşat, RWEA solicită autorităţilor române sa analizeze mai bine contextul european şi global şi „să nu întoarcă spatele perspectivei unei economii competitive bazate pe energie ieftină şi curată cu soluţiile cele mai economice pentru consumatori“.