Săptămâna de 4 zile lucrătoare, testată de un stat european. Avantajele remarcate de economişti

Un stat european vrea să testeze săptămâna de lucru de patru zile, care ar putea deveni o soluţie la nivel global, cu efecte benefice asupra mediului, dar şi asupra sănătăţii oamenilor, se arată într-o analiză a Euronews.

Planul Spaniei le va permite angajaţilor să petreacă mai puţine ore la birou, fără ca salariul să le fie însă redus. A fost propus de partidul de stânga Más País, care susţine că orele mai multe de muncă nu înseamnă neapărat o productivitate mai mare. Proiectul ar urma să fie testat timp de trei ani şi va avea o valoare de 50 de milioane de euro, care ar permite companiilor interesate să se alăture programului cu un risc minim, scrie Euronews.

Cu săptămâna de lucru de 4 zile (32 de ore) deschidem adevărata dezbatere a modului în care ne petrecem timpul, spune politologul şi politicianul spaniol, Iñigo Errejón, de la Más País.

Modelul nu a fost niciodată testat la scară naţională

De la ţări la companii, interesul pentru programul de patru zile pe săptămână creşte, cu speranţe privind creşterea productivităţii, îmbunătăţirea sănătăţii mintale şi efecte benefice asupra mediului. Deşi se bucură de interes crescut, modelul nu a fost niciodată testat la scară naţională.

În condiţiile în care tot mai mulţi oameni lucrează de acasă acum mai mult decât oricând, schimbările revoluţionare ale practicilor de lucru devin tor mai fezabile. Noua flexibilitate în alegerea locului în care ne desfăşurăm slujba ne determină pe mulţi dintre noi să ne gândim la cum ar arăta viitorul. De luni până vineri, de la 9.00 la 17.00, ar putea deveni în curând un plan depăşit.

Dr. Jan-Emmanuel De Neve, directorul Centrului de Cercetare a Bunăstării de la Universitatea Oxford, consideră că modificările în contextul COVID-19 ar putea fi primul pas către o „revoluţie” care ar face ca o săptămână de lucru de patru zile să devină o realitate pentru mai mult oameni.

Rezultatele pozitive ale muncii cu o zi mai puţin pe săptămână se vor vedea nu doar în bucuria de a avea o zi fără muncă, ci şi în impactul aspra mediului. Oamenii vor fi mai puţin blocaţi în trafic, ceea ce ar reduce poluarea. Un studiu realizat în 2012 estimează că un model de lucru de patru zile ar permite angajaţilor să conducă cu aproximativ 560 milioane de mile mai puţin în fiecare săptămână, ceea ce ar reduce emisiile din trafic. 

Alte cercetări indică şi alte efecte benefice asupra mediului. Mai puţin timp petrecut la birou înseamnă nevoie redusă de spaţiu pentru birouri, deoarece nu vor mai fi atât de mulţi oameni care să lucreze simultan. Totodată, utilizarea redusă a computerului, de exemplu, ar însemna o scădere a energiei consumate de companii.

În timpul unui proiect experimental de acest tip, Microsoft Japonia a constatat în 2019 că o săptămână de lucru de patru zile a dus la scăderea costurilor cu electricitatea cu aproape un sfert.

Dincolo de efectele imediate, măsurabile asupra poluării, modificările tiparelor de lucru rup, de asemenea, ciclul muncă-cheltuială. În loc să folosească timpul liber suplimentar pentru a face cumpărături, experţii au descoperit că suntem mai predispuşi să ne angajăm în activităţi precum gătitul, exerciţiile fizice sau chiar repararea obiectelor casnice pe care altfel le-am fi aruncat.

Când în Franţa a fost implementată o săptămână de lucru mai scurtă de 35 de ore în 2000, oamenii şi-au petrecut timpul liber cu activităţi cu impact redus asupra mediului. Nu au făcut cumpărături mai multe, nu au făcut călătorii, ci au petrecut mai mult timp cu familia şi s-au bucurat de ieşirile în aer liber.

Un echilibru mai bun între viaţa profesională şi cea personală

Pe lângă beneficiile ecologice ale unei săptămâni de lucru de patru zile, a lucra mai puţin ar putea avea efecte pozitive şi asupra sănătăţii mintale.

Unele studii arată în mod clar că în actualul mod de lucru cu săptămâna de cinci zile, orele cu productivitate efectivă sunt doar o fracţiune din acesta. În plus, există o mulţime de frustrări, deoarece mulţi oameni sunt presaţi de timp. Sarcinile legate de îngrijirea copiilor, vizitele la medic sau activităţile practice de zi cu zi aduc un plus de stres, pentru că, pentru ele nu mai există timp în afara muncii.

Şi atunci, o parte din aceste frustrări se pot transforma în bunăstare prin adoptarea acestui nou concept, spun susţinătorii lui.  

Există însă şi temeri că munca mai puţină ar duce la reducerea recompenselor şi chiar a salariilor care să fie adaptate la programul de patru zile.

Problema n-ar exista dacă ceea ce va conta în companii va fi calitatea, nu cantitatea. Adică, angajaţii să fie plătiţi pentru productivitate, nu pentru cât timp petrec la birou.