Scandal la audierea lui Cîţu pe tema banilor pe care băncile trebuie să îi restituie statului

Senatorul PSD Daniel Zamfir i-a adus luni o serie de acuzaţii ministrului Finanţelor, Florin Cîţu, în cadrul audierilor din Comisii, spunându-i că nu a făcut nimic pentru recuperarea banilor pe care băncile trebuie să îi restituie statului.

Zamfir: Aş vrea să discutăm despre situaţia în care ne aflăm acum. Suntem într-o procedură de neînvestitură a cabinetului. Ce face MFP să recupereze banii pe care bancile nu vor să îi dea?

Cîţu: Este o decizie a Curţii de Conturi. Băncile trebuie să dea bani înapoi până în martie. MFP nu are nicio treabă 

Referitor la cât împrumută Grecia. Este normal ca Grecia să împrumute mai ieftin, pentru că are surplus bugetar.

Anul trecut au fost împrumutate 5 mld. euro. Am zis că în 2020 împrumutăm 6 mld. euro. Dar să ne uităm la dobânzi, în 2019 se împrumutau la 4,65%. De ce împrumutăm la 30 de ani? Pentru că asigurăm finanţarea deficitului şi este mult mai ieftin şi arată încredere.

Vorbeaţi de venituri. În 2019 am început cu handicap. Avem o investigaţie pentru că nu s-au plătit toţi banii din dividende. Bugetul nu avea asigurate sumele pe final de an. Nu sunt cheltuieli pe care eu le-am făcut. Existau facturi. Erau acolo”.

La 4 februarie, Guvernul Orban a decis să exonereze clienţi băncilor pentru locuinţe de la returnarea primelor încasate. Un proiect în acest sens va fi aprobat de Executiv.

„Aş dori să acceptaţi introducerea pe ordinea de zi a unei OUG pentru exonerarea clienţilor băncilor de economisire-creditare de la rambursarea unor sume reprezentând prime de stat şi accesorii”, a declarat în şedinţa de Guvern ministrul Ion Ştefan.

Anul trecut, fostul ministru de Finanţe Eugen Teodorovici dorea dă dea Ordonanţă de Urgenţă ca sumele încasate de clienţii băncilor pentru locuinţe să fie exonerate de plată. Proiectul nu a fost niciodată adoptat, pentru că Guvernul Dăncilă a fost demis prin moţiune. 

Ce a descoperit Curtea de Conturi

În 2015, Curtea de Conturi a acuzat BCR Banca pentru Locuinţe şi Aedificium Banca pentru Locuinţe SA (fosta Raiffeisen Banca pentru Locuinţe) că nu au respectat legea atunci când au acordat primele de stat şi unor beneficiari care nu au folosit sistemul bauspar pentru contractarea unui credit. Sistemul presupunea că o persoană economiseşte pentru o perioadă de cel puţin cinci ani, după care este eligibilă pentru un credit pentru achiziţia, construcţia sau îmbunătăţirea unei locuinţe, în condiţii mai avantajoase de dobândă decât cele de la nivelul pieţei. 

În adresa înaintată instanţei, Curtea de Conturi arăta că de primă ar fi beneficiat şi persoanele sub 18 ani, care nu aveau vârsta legală pentru a contracta un credit, dar şi cele înaintate în vârstă, care ar fi depăşit vârsta maximă acceptată în normele de creditare, inclusiv mai mulţi membri ai aceleaşi familii. Astfel, aceste depuneri nu ar fi avut scopul de a rezulta în contractarea unor credite, ci doar a obţinerii subvenţiei de la stat, în condiţiile în care, arată Curtea de Conturi, BCR BpL acordase doar 2.900 de împrumuturi la 185.000 de contracte încheiate. Suma imputată de Curtea de Conturi BCR BpL era de circa 60 de milioane de euro la acel moment.

Spre finalul lunii iunie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a pronunţat împotriva BCR Banca de Locuinţe. BCR câştigase, pe fond, litigiul cu Curtea de Conturi – judecat la Curtea de Apel – însă Înalta Curte a întors decizia în recurs. Grupul austriac Erste, acţionar majoritar al BCR, anunţase deja că a constituit un provizion de 230 de milioane de euro. 

BCR Banca pentru Locuinţe transmitea însă că a respectat legea în totalitate şi sublinia faptul că „rapoartele de constatări nejustificate ale Curţii de Conturi afectează în mod nedrept clienţii”, dar şi că „decizia va submina funcţionarea pieţei de economisire-creditare şi potenţial viabilitatea întregului sistem bauspar din România”.