Ştiri economice

articolul anterior articolul urmator

Se umple ţara de municipii! Guvernul reclasifică oraşele şi comunele, iar impozitul pe locuinţe va fi schimbat

25
17 Aug 2016 18:56:57
Autor: Daniel Ionascu
Braşovul nu este pol regional principal, conform documentelor, deşi îndeplineşte criteriul privind populaţia
Braşovul nu este pol regional principal, conform documentelor, deşi îndeplineşte criteriul privind populaţia

Executivul va modifica, după 25 de ani, clasificarea oraşelor şi comunelor, urmând ca acestea să fie diferenţiate în funcţie de o serie de criterii pe care trebuie să le îndeplinească până în 2025. La şase luni de la modificarea statului localităţilor va fi schimbat în concordanţă şi impozitul pe locuinţă, scrie Profit.ro.

Astfel, oraşele vor fi reclasificate în şapte categorii în funcţie de statutul administrativ, poziţia geografică, nivelul de dotare, valenţele de natură culturală şi ecologică, iar comunele vor fi încadrate în 2 categorii.
 
Localităţile din meidul urban vor fi reclasificate în: municipiu capitală, de importanţă naţională; municipii poli regionali principali, municipii poli regionali secundari, municipii poli judeţeni principali, municipii poli judeţeni secundari, municipii şi oraşe centre urbane cu rol zonal şi municipii şi oraşe cu funcţii specializate.
 
Capitala trebuie să aibă peste un milion de locuitori, institutie de cercetare-dezvoltare, minimum două universităţi cu cel puţin 10.000 de studenţi, spitale dotate, transport public, dar şi cel puţin trei din următoarele: autostradă, magistrală feroviară, aeroport internaţional, gară/autogară, acces la un port fluvial în limita a 60 de kilometri şi nod intermodal.
 
Polii regionali principali trebuie să aibă o populaţie de peste 250.000 de, în vreme ce polii regionali secundari trebuie să fie reşedinţe de judeţ cu importanţă regională, să aibă sedii de instituţii de interes judeţean şi suprajudeţean, centre culturale şi/sau universitare importante, şi o populaţie de peste 100.000 locuitori. 
 
Potrivit documentelor prezentate de sursa citată, poli regionali principali vor fi oraşele Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, Constanţa şi Craiova, în vreme ce Braşov, Ploieşti şi Galaţi intră în categoria de poli regionali secundari, deşi îndeplinesc criteriul de populaţie.
 
Municipiile poli judeţeni principali trebuie să fie reşedinţe de judeţ, sedii ale administraţiilor judeţene, să aibă o populaţie de peste 40.000 locuitori şi peste 200.000 în aria funcţională. 
 
Municipiile şi oraşele care sunt poli judeţeni secundari sunt acele unităţi administrativ teritoriale urbane cu o populaţie peste 20.000 de oameni. 
 
Municipiile şi oraşele cu rol zonal au rol de servire teritorială la nivel sub-judeţean, sunt de anvergură mai mică decât polii judeţeni secundari, dar trebuie să aibă o populaţie peste 5000 locuitori şi peste 20.000 în aria funcţională.
 
În fine, municipiile şi oraşele cu funcţii specializate sunt acele unităţi administrativ-teritoriale caracterizate printr-un specific economic turistic, de transport, industrial, energetic, rezidenţial etc., iar mărimea populaţiei nu este determinantă.
 
La rândul lor, localităţile rurale vor fi comune poli rurali (comune cu funcţie de loc central, având o populaţie de minimum 2.000 locuitori, poziţie geografică favorabilă şi potenţial de dezvoltare socio-economică) şi alte comune. Satele componente sau aparţinătoare îşi păstrează caracterul rural şi aparţin reţelei de localităţi rurale.
 
Va fi introdusă şi noţiunea de oraş cu caracteristici rurale, care îndeplineşte cel puţin 3 dintre 4 indicatori: scăderea numărului de locuitori în intervalul 1990-2012; peste 30% din populaţie ocupată în sectorul primar la ultimul recensământ; peste 40% din populaţia totală localizată în sate aparţinătoare şi localităţi componente, altele decât localitatea reşedinţă de unitate administrativ-teritorială; peste 50% din străzi nemodernizate.
 
În termen de 6 luni de la publicarea acestei legi în Monitorul Oficial, modul de calcul al impozitelor pe clădiri va fi modificat corespunzător noii clasificări, mai scrie sursa citată.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

25 Comentarii

sebastian hanes
17.08.2016, 19:07:45

În anul 2010, Italia avea în total 8.094 comune. Din punct de vedere juridic, cu excepția Romei, nu există nici o deosebire administrativă între comune. Conform legii 142/1990, toate comunele au aceleași drepturi și aceeași structură administrativă. Asemenea regiunilor și provinciilor, comunele au 3 organe de conducere: consiglio comunale (consiliul comunal) cu un număr de membri, cuprins între 12 și 60, care depinde de numărul de locuitori sindaco (primarul) care este ales direct giunta comunale (comisia comunală) care este desemnată de primar

+5 (7 voturi)
Claudiu Ionut
17.08.2016, 21:49:09

Credeam ca tehnocratii sunt ceva mai destupati la minte, dar vad ca m-am inselat. Cine a propus si adoptat o asa lege? Ce ma incalzeste pe mine conditia pentru capitala sa aiba acces la un port fluvial la cel mult 60 km? Apropo, in linie dreapta sau pe sosea? Ca intre centrele oraselor Bucuresti si Giurgiu sunt 62,8 km. Si apoi, de ce nu poate fi capitala Alba-Iulia, sau Brasov, sau Targu-Mures? Ca prin Transilvania nu este nici-un port fluvial. In alta ordine de idei, de ce nu s-a umblat la numarul de comune, sa se stabileasca un prag minim de locuitori, sa zicem 2.000 locuitori. Le convine politicienilor sa tina cat mai multi primari, cau au de unde sa se ia voturi si comisioane din contracte. De ce atata aparat birocratic la peste 2.500 comune in Romania? Apoi mai intrebati si populatia din localitatea respectiva, daca vrea sa locuiasca in oras sau comuna. Au mai fost cazuri de comune facute peste noapte oras, si care vor sa revina la statutul de comuna - Gataia din Timis, Beresti din Galati, Dragomiresti si Tautii Magheraus din Maramures, Baneasa din Constanta, Cazanesti din Ialomita, Stefanesti, Flamanzi si Bucecea din Botosani, Dolhasca si Brosteni din Suceava, plus multe alte localitati. Motivul? Taxele şi impozitele dublate (daca nu si mai mult), utilitati nu, dispensare nu, politie si jandarmi mai rar, străzile tot neasfaltate, aparatul primariei mai mare.

+5 (9 voturi)
Semper Fidelis
17.08.2016, 22:10:37

Claudiu Ionut , Poate nu stii sau poate nu ai auzit, insa in Ardeal EXISTA port. Mai exact in jud. Cluj.

-2 (4 voturi)
Claudiu Ionut
17.08.2016, 22:33:02

In textul articolului se face trimitere la port fluvial. Ce fluviu curge prin Cluj-Napoca? Cu toata simpatia mea pentru ardeleni, Someșul Mic și Nadăș nu sunt fluvii. Sau poate te referi la Ceainaria La Port, din str. Hermann Oberth nr. 1.

+1 (5 voturi)
Taunul 77
17.08.2016, 23:51:51

O lege cam inutila, daca nu se umbla si la numarul de judete si de comune. Si la o restructurare drastica a personalului din Administratie. Care, in mare majoritate, taie frunze la caini.

+4 (4 voturi)

Vezi toate comentariile (25)

Modifică Setările