Proiectul a fost depus în Senat de Eugen Teodorovici, de asemenea ministru al Finanţelor în guvernul Dăncilă, după ce un proiect de ordonanţă identic pregătit de Ministerul Finanţelor nu a mai fost adoptat de Guvern.

„Codul fiscal şi Codul de procedură fiscală sunt documente vii, care trebuie adaptate în conformitate cu observaţiile şi propunerilor celor care produc bani şi plusvaloare în România: mediul de afaceri. Nu am fost şi nu voi fi adeptul modificărilor pompieristice ale Codului Fiscal, dar voi susţine mereu îmbunătăţiri cerute imperios de cei care activează în economia reală. Dialogul cu mediul de afaceri pentru aceste modificări a început în urmă cu mai bine de un an, iar după sintetizarea propunerilor şi analizarea lor, au reieşit nişte modificări care sunt pozitive pentru economia românească. O ţară este atât de puternică pe cât de puternică îi este economia, iar o economie nu poate fi puternică decât dacă are un mediu de afaceri stimulat, competitiv şi angajat către producerea de plusvaloare. Mulţumesc tuturor celor care au participat la conversaţia pentru aceste modificări ale Codului Fiscal şi ale Codului de Procedură Fiscală şi-i asigur că voi rămâne în continuare partenerul şi aliatul lor”, a subliniat Eugen Teodorovici.

Printre măsurile care urmează să fie adoptate, se numără:

În domeniul Codului fiscal:

• Consolidarea fiscală a impozitului pe profit datorat de grupurile fiscale de firme;
• Dezvoltarea conceptului de „loc al conducerii efective” pentru persoanele juridice nerezidente înregistrate într-un stat cu care România are încheiată Convenţie de evitarea a dublei impuneri, potrivit legislaţiei acelui stat, dar care sunt controlate şi gestionate din România. Aceste persoane juridice străine cu locul de exercitare a conducerii efective în România vor datora impozit pe profit pentru profitul impozabil obţinut din orice sursă, atât din România, cât şi din străinătate;
• Excluderea din sfera veniturilor impozabile, pentru veniturile din salarii, a folosirii în scop personal a anumitor vehicule care nu sunt utilizate exclusiv în scopul activităţii economice şi se află în patrimoniul persoanelor juridice ce aplică regimul de impozitare a microîntreprinderilor sau impozitul specific unor activităţi;
• Reglementarea obligaţiilor de calcul, reţinere, plată şi declarare a impozitului pe venit şi a contribuţiilor sociale obligatorii, aferente avantajelor în bani şi în natură primite de angajat de la terţi.

În domeniul procedurii fiscale:

• Reglementarea instituirii şi ridicării popririlor în mediul electronic, astfel încât poprirea să fie ridicată la îndestularea sumei poprite, iar debitorului să îi fie eliberate conturile cât mai repede. Prin această măsură se are în vedere dezvoltarea sistemului informatic propriu al MFP/ANAF, prin intermediul căruia să se gestioneze popririle şi activităţile aferente de stingere a acestora, astfel încât să nu necesite din partea băncilor un efort de dezvoltare important în propriile sisteme informatice.
• Suspendarea inspecţiei fiscale în situaţia sesizării organelor judiciare, în scopul implementării Cauzei Lungu, în considerarea faptului că CEDO a criticat România prin prisma faptului că, prin procedurile în vigoare, a permis ca referitor la acelaşi contribuabil şi pentru aceeaşi situaţie de fapt să se declanşeze două proceduri: o procedură administrativă şi o procedură penală.
• Posibilitatea efectuării reverificării inspecţiei şi la cererea contribuabilului în cazul în care sunt îndeplinite cumulativ condiţiile prevăzute de lege, în scopul implementării Cauzei Zabrus (C-81/17) în considerarea faptului că CJUE a sesizat un dezechilibru în respectiva cauză între drepturile contribuabilului şi drepturile organelor fiscale.
• Sancţiunea cu nulitatea a actului administrativ fiscal în situaţia în care organul fiscal nu respectă anumite obligaţii stabilite de lege în sarcina acestuia.
• Schimbarea competenţei de soluţionare a contestaţiilor de la ANAF la MFP. Scopul acestei măsuri este de a creşte gradul de încredere a contribuabililor în sistemul fiscal prin asigurarea unui nivel superior de independenţă şi, implicit, premise pentru creşterea imparţialităţii în luarea deciziilor cu privire la contestaţiile formulate de contribuabili împotriva tuturor actelor emise de administraţia fiscală. Practic, structurile de soluţionare a contestaţiilor existente la nivelul ANAF vor fi preluate în cadrul MFP.
• Reglementarea posibilităţii de reexaminare a deciziei de soluţionare a contestaţiei în anumite situaţii, expres prevăzute de lege în scopul încetării procedurilor judiciare costisitoare atât pentru contribuabili, cât şi pentru administraţia fiscală, degrevarea instanţelor judecătoreşti de asemenea litigii şi evitarea plăţii de către organele fiscale de cheltuieli de judecată, dobânzi sau alte sume în cazul în care se apreciază că actul emis nu este în conformitate cu dispoziţiile legale.

Aplicarea efectivă: începând cu data de 1 noiembrie 2019.