Ştiri economice

articolul anterior articolul urmator

Sociologul Alfred Bulai, despre refuzul micilor fermieri de a se asocia: Sindromul „Moromete” este o mentalitate cimentată în secole

15
26 Sep 2021 14:29:36
Autor: Afrodita Cicovschi
Sociologul Alfred Bulai FOTO Mediafax / Andreea Alexandru
Sociologul Alfred Bulai FOTO Mediafax / Andreea Alexandru

În România există circa 3 milioane de mici proprietari de terenuri arabile, dintr-un total de 3,4 milioane de fermieri. Dintre aceştia, mai mult de 2,4 milioane de mici fermieri deţin în medie câte 0,62 hectare şi refuză orice formă de asociere, deşi ar avea o multitudine de avantaje.

 Care este mentalitatea ţăranului român, a micului fermier, şi care sunt motivele, unele chiar moştenite de secole, a explicat, pentru „Adevărul“, sociologul Alfred Bulai

 
R: Legat de aceste aspecte, ne puteţi spune care ar putea fi motivul sau motivele care-i determină să refuze constituirea în asociaţii?
 
Alfred Bulai: În primul rând este vorba despre un model cultural premodern. Pământul este definiţia individului. Cine are pământ nu e sărac! Vorbim de o cultură premodernă, întărită şi de retrocedările impuse după anii ’90. Românii au obsesia proprietăţii. Neasocierea e mare în rândul ţăranilor, a micilor fermieri. Şi politicile guvernanţilor de după anii ’90 au ajutat la asta: timp de 20 de ani nu s-a plătit impozit pe terenul agricol. Cei care au venit la putere după Revoluţie s-au temut să ceară impozit.
 
În plus, tendinţa din comunism era să nu te întorci în agricultură – la mare cinste era clasa muncitoare. Cei care s-au mutat la oraş să lucreze în fabrici s-au întors la ţară când le-au murit părinţii doar ca să vândă terenurile agricole. Modernizarea s-a produs masiv în comunism. Atunci am avut tehnologii noi pentru acele vremuri, am dezvoltat industria. După anii ’90, ne-am întors în timp, la modelul cultural premodern. Am distrus industria şi am introdus religia în şcoli, ca în feudalism. Ţăranul român foloseşte un model cultural de supravieţuire, pe el nu-l interesează vânzarea, că vinde la marginea drumului doar surplusul. În România e dezavuată viaţa la ţară, munca la ţară, încă din comunism. Era o cinste să fii ţăran în perioada interbelică, nu acum. Moştenim o istorie!
 
Fermierii care s-au asociat spun că micii agricultori suferă de sindromul „Moromete“. De ce le e frică?
Sindromul „Moromete“ este prezent în toată Europa, nu numai în România. La noi nu e cimentată ideea de contract, care înseamnă o înţelegere între două părţi care trebuie respectată. Or, acum, ţi-l rupe-n faţă şi zice «Ne vedem la judecată». Este o mentalitate cimentată în secole. Şi vă dau exemplul bătăliei de la Smârdan, când am încălcat regulile războiului. Vă amintiţi de Mihai Viteazul? S-a dus la Istanbul să cumpere tronul. A semnat un contract prin care s-a angajat să plătească un tribut turcilor. A semnat, dar nu l-a plătit! Şi noi am fost învăţaţi că a fost o faptă de vitejie. De aceea spun că este o mentalitate care s-a împământenit în secole. Neîncrederea e structurală în România. Neîncrederea în stat e mare, cimentată în timp, iar această neîncredere se propagă şi în rândul fermierilor când este vorba despre contractele de asociere.
 

„Subvenţiile pot favoriza corupţia“

 
R: Ştiţi că anul acesta au fost situaţii în care micii agricultori au preferat să-şi arunce recolta de castraveţi, decât să o vândă la preţ mic sau să o doneze. De ce fac asta?
 
Alfred Bulai: Aruncă recolta pentru că n-au ce face cu ea. De principiu, în gospodăriile tradiţionale se arunca la animale. Aruncă surplusul pentru că nu au posibilitatea economică de a vinde la preţ mic. Ca să poţi vinde trebuie să ai transport, să plăteşti taxe, să ai avize... Trebuie să ai o planificare! Plus că ai ani în care te descurci mai bine şi alţii în care abia îţi duci traiul.
 
R: Poate statul şi marii retaileri ori companiile din domeniul alimentar sau zootehnic să facă ceva, să-i stimuleze în vreun fel să se asocieze?
 
Alfred Bulai: Piaţa agriculturii în România este extrem de restrictivă. Retailerii nu iau de la micii producători pentru că nu pot emite certificate de calitate. Avem în supermarketuri roşii din Iordania care nu au niciun gust. Importă pentru că îi ajută statele să vândă engros. La noi, soluţia nu este ca statul să acorde subvenţii. Aceste subvenţii pot favoriza corupţia. Statul trebuie să finanţeze colectarea şi distribuţia legumelor şi fructelor produse de fermierii mici. Trebuie schimbate structural lucrurile.
 
Ţăranul român foloseşte un model cultural de supravieţuire, pe el nu-l interesează vânzarea, că vinde la marginea drumului doar surplusul. În România e dezavuată viaţa la ţară, munca la ţară, încă din comunism. Era o cinste să fii ţăran în perioada interbelică, nu acum. Moştenim o istorie!” Alfred Bulai, sociolog
 

Citeşte şi: Micul agricultor, mai bine sărac decât cooperator: preferă să-şi arunce legumele la gunoi, decât să le vândă la preţ mic

 
 

Mic îndreptar pentru agricultorul cooperator

 
Pentru ca agricultorul român să poată căpăta încredere în beneficiile apartenenţei într-un grup organizat, este necesară, pentru început, resetarea factorilor culturali şi sociali:
Reminiscenţele din perioada 1945-1990 când sistemul comunist prin forţă a generat forma de cooperare numită „Cooperativa Agricolă de Producţie“ – CAP.
Depăşirea senzaţiei permanente că cineva urmăreşte alte interese în afara celor generate de Cooperativă, adică Încrederea ce lipseşte.
Diminuarea, până la dispariţie, a factorului cultural „Ion şi Moromete“, specific naţiunii române – factorul „Ion“, generat de dorinţa de a avea pământ ca ţel suprem, şi factorul „Moromete“ cu specificul său de „din două, una, ori scade fonciirea, ori creşte preţul grâului, nu ne lasă el pe noi, guvernul“.
Dorinţa de acumulare pe termen scurt trebuie temperată şi trebuie privit în viitor. 
Generaţiile de acum trebuie să efectueze schimbul de putere şi decizie în mâna tinerelor vlăstare ale familiilor, tineri ce au deschidere către nou, către dezvoltare graduală.
 

Sfaturi de cursă lungă

 
România ar trebui să creeze infrastructuri de depozitare moderne, în care fermierii vor putea să depoziteze mărfurile spre exploatarea vârfurilor de potenţial din volatilitatea specifică a Agribusiness-ului
Participarea activă la procesele de risk management prin instrumentele de protecţie şi opţiuni desfăşurate prin Chicago board of trade şi EURONEXT.
Dezvoltarea de infrastructură logistică şi de depozitare locală şi naţională.
Dezvoltarea facilităţilor de procesare.
Dezvoltarea relaţiilor comerciale externe şi conversia cooperativelor în actori predictibili pe pieţele din Orientul Mijlociu, Asia şi Africa.
 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

15 Comentarii

c m
26.09.2021, 15:06:39

Domnul sociolog nu stie cum arata pamantul ! Nu a pus in viata lui mana pe pamantul crud. Asa ca ca csa se duca cu vacile la pascut ...

-2 (8 voturi)
Kosmin Abraham
26.09.2021, 15:37:35

sange si pamant

-11 (13 voturi)
Camelia Sorescu
26.09.2021, 16:00:01

Citat din CVul domnului BULAI: „LUAS/ University of Bucharest , General manager, contract with SOROS Foundation” Iată cine ne dă două lecții, un individ vândut, la fel ca și pseudoexpertul Daniel David de la Cluj, alt soroșist bursier antiromân. Domnule Bulai, în numele pământului tot murim de sute de ani pentru că fără el dispăream de mult. Aveți degeaba păr alb în cap, dar probabil că adâncimea buzunarelor întrece de departe profunzimea gândurilor și înțelegerii culturii din care faceți parte - cel puțin pe certificatul de naștere. Un globalist, susținător înfocat al lgbt, ateu, extremist vaccinist, antiromân și fan al Experimentului Pitești ne dă lecții despre propria noastră cultură, istorie și spiritualitate!

-25 (29 voturi)
Camelia Sorescu
26.09.2021, 16:10:23

Mai și minte și dezinformează acest domn Bulai, insinuând că trebuie să scăpăm de „senzaţia permanentă” că cineva urmăreşte alte interese în afara celor generate de Cooperativă, adică Încrederea ce lipseşte. Nu putem scăpa, domnule, pentru că știm că nu ne înșelăm. În numele supermarketurilor s-a dat în producătorii mici și mijlocii și nimeni nu este obligat să se asocieze cu nimeni. Doar pentru faptul că tușiți din cauza banilor cu care v-a fost umplut gâtlejul de câtre alții și pentru că aveți diplome nu înseamnă că mai aveți și dreptate. Mereu s-a urmărit deposdearea omului de rând de proprietate pentru ca cel din urmă să ajungă un bun de natură arbitrară pentru stat. Fără nimic, ești la dispoziția statului. Ca drept dovadă, cine nu are acum nimic, în curând nu va mai călca în supermarketuri fără certificatul verde și nu va mai avea ce mânca (în Slovenia asta se întâmplă acum dar nimeni nu ne spune nimic la știri). Tocmai pentru că am trecut prin iobăgie și comunism știm exact cu cine avem de-a face, cu corupți ca dumneavoastră care sub pretextul progresului vor să ne bage bocancul în gură lăsându-ne fără alternativă. Nimeni nu este obligat să se asocieze cu nimeni! Din contră, statul este obligat să respecte autonomia omului de rând și să îl lase să se organizeze și să se gospodărească așa cum dorește, fără să îi bage bețe în roate în numele multinaționalelor vânzătoare de chimicale la conservă! Să aruncăm o privire la Europea „civilizată” de Vest unde 90% din oameni stau în chirii și nu au nimic. Statul poate oricând să le spună stop iar ei nu au alternativă (în Franța, Italia, Slovenia deja se spune stop prin nazismul certificatului verde de vaccinare). Ei bine, noi nu dorim să fim în aceeași situatie.

-30 (32 voturi)
imsi2 imsi2
26.09.2021, 15:15:08

Dl sociolog spune lucrurilor pe nume. Am distrus modernitatea ca sa ne intoarcem la plugul tras de boi. Aia 1mil de tarani cu 0.64ha teren nu conteaza dpdv economic decit daca sunt lasati sa si vanda produsele din usa n usa ca oltenii in interbelic. Cine sa trimita un camion de 10 t sa ia 10kg de rosii ? Ineptie.

-9 (15 voturi)

Vezi toate comentariile (15)

Modifică Setările