Specialişti: Amânarea plăţii facturilor şi plafonarea preţurilor la energie ar putea crea efecte negative în lanţ

0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO: Shutterstock
FOTO: Shutterstock

Pieţele de gaze naturale şi de energie electrică se confruntă cu o situaţie fără precedent, la nivel european şi local. Specialiştii consideră că amânarea plăţii facturilor şi plafonarea preţurilor la energie ar putea crea efecte negative în lanţ.

„Plafonarea preţului sau amânarea plăţii facturilor de către consumatori, desi pe perioada aplicarii pot constitui un sprijin aparent pentru consumatorii carora li se vor aplica, nu sunt cele mai potrivite şi benefice deoarece acestea vor crea efecte nocive, în lanţ, după aplicare. 

Spunem acest lucru deoarece consumatorii care îşi vor amâna obligatiile de plată a energiei electrice si/sau a gazelor naturale din perioada următoare, vor ajunge în situaţia de a acumula sume mari de plată care se vor adauga consumului anului viitor. 

În plus, am văzut cu toţii că o astfel de măsură, de amânare a plăţii facturilor, care s-a aplicat pe perioada stării de urgenţă, nu a rezolvat situaţia. Din contră, a condus la reeşalonări la plată pentru consumatori şi mari dificultăţi de cash flow pentru furnizori.”, explică reprezentanţii Asociaţiei Furnizorilor de Energie din România (AFEER).

Cine va resimţi efectele 

Conform sursei citate, neîncasarea sumelor aferente de la clienţii finali se va resimţi în cascadă asupra tuturor părţilor implicate pe lanţul de alimentare.

„Furnizorii sunt cei care, deşi îşi asumă toate riscurile legate de alimentarea cu energie într-un context de piaţă extrem de dificil, vor fi grav afectaţi de aceste măsuri încasand mai puţin, dar rămânând cu obligaţia plăţilor în avans pentru achiziţia de gaze naturale şi energie electrică, şi a celor către operatorii de retea, cât si la bugetul de stat.”, transmite AFEER.

Potrivit Asociaţiei, în cazul furnizorilor de energie electrică şi gaze naturale se poate ajunge în scurt timp la situaţii de insolvenţă şi faliment în rândul acestora, cu efecte directe negative asupra consumatorilor şi în piaţa de energie. 

Ce spun specialiştii

În contextul de faţă, economistul Dragos Cabat a transmis pentru „Adevărul” că programul de liberalizare a preţului la energie este o decizie convenită de România ca membru al UE, însă implementarea acestei a doua etape de liberalizare a preţurilor a fost facută greşit. 

„Pentru o liberalizare de succes era necesar să existe o concurenţă reală între furnizorii de energie, deoarece furnizorii au în relaţia cu consumatorii individuali o pozitie de forţă. Chiar dacă teoretic consumatorii pot migra cu uşurinţă de la un furnizor la altul, în realitate acest lucru nu s-a întamplat. Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) avea un rol crucial pentru crearea unei pieţe real competitive, informarea consumatorilor şi reglementarea pe principii corecte concurenţial; nu şi-a îndeplinit acest rol ANRE.”, a transmis economistul.

Potrivit acestuia, plafonarea preţului la energie sau amânarea plăţii facturilor „sunt măsuri politicianiste cu iz populist care încearcă să repare puţin din erorile implementării deficitare a liberalizării.” 

Conform specialistului, amânarea plăţii facturilor ar conduce la probleme de lichidităţi pentru furnizori, cu implicaţii negative asupra situaţiilor financiare ale acestora şi chiar în ceea ce priveşte supravieţurirea furnizorilor mai vulnerabili. 

De asemenea, Dragoş Cabat a adăugat că, plafonarea preţului la energie ar avea ca efect scăderea profitabilităţii companiilor furnizoare, însă efectul financiar negativ este mai limitat ca impact şi ca întindere în timp. 

„Aşadar, dintre cele două masuri cea cu impact mai redus asupra firmelor furnizoare ar fi plafonarea preţului la energie, până când ANRE îşi va face cu seriozitate rolul de reglementator şi arbitru pe piaţa energiei. Probabil măsura de plafonare a preţurilor ar trebui însoţită de profesionalizarea (şi depolitizarea) de urgenţă a ANRE.”, precizează economistul.

La rândul său, Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă, a transmis pentru, Adevărul” că plafonarea şi amânarea sunt două măsuri care au efect diferit, atât asupra consumatorului cât şi a furnizorului.

„Plafonarea este o acţiune care ajută în mod teoretic, adică dacă totul se desfăşoară aşa cum a fost gândit de legiuitor, ajută şi consumatorul şi furnizorul. Consumatorul o să aibă nişte facturi puţin mai mici decât le are în prezent, furnizorul o să încaseze banii pe care ar fi trebuit să-i plătească consumatorul , dar îi plăteşte statul. 

Amânarea, din punctul meu de vedere, creează dificultăţi pentru ambele părţi. Pentru furnizori este în momentul în care se realizează o amânare. Când nu-i mai vin banii de la consumator, el trebuie să-şi aducă alte resurse, să merargă la bancă şi să-şi ia nişte împrumuturi pentru a putea să-şi continue activitatea. Chiar dacă cineva nu-i plăteşte gazul natural sau energia electrică, el trebuie să plătească mai departe.

Şi atunci pentru furnizor reprezintă, în primul rând, o problemă financiară foarte importantă, problemă care poate să fie dusă până într-un anumit moment, pentru că nicio bancă nu-ţi dă bani la nesfârşit, îţi dă atâta timp cât un furnizor are o anumită credibilitate, ceea ce face ca furnizorii mici să aibă o importantă problemă pe termen scurt şi mediu.”, explică specialistul.

Potrivit acestuia, şi pentru consumator problema este una foarte dificilă „pentru că nu se înpâmplă nimic altceva decât că acesta nu plăteşte astăzi 300-500 de lei, dar o să plătească mai mult când se termină acea perioadă de aplicare a măsurii, de şase luni. Cu alte cuvinte, nu plătesc astăzi 600 de lei, dar plătesc în aprilie 800 de lei/ 1000 de lei.” 

„Deci amânarea nu este din punctul meu de vedere un element care să favorizeze nici consumatorul, nici furnizorul. Este în schimb o măsură mai populistă din perspectiva politicienilor, pentru că implică mai puţin prezenţa statului. El cumva dând soluţia şi retrăgându-se. Spre deosebire de plafonare unde trebuie să vina şi să contribuie activ cu banii ca diferenţă între ceea ce nu plăteşte consumatorul şi ceea ce cere furnizorul.”, a transmis Dumitru Chisăliţă.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite