Specialiştii din BNR cred că majorarea salariilor va avea un impact favorabil, dar limitat, asupra creşterii economice

Viceguvernatorul BNR, Cristian Popa, crede că inflaţia ar fi crescut doar dacă şi salariile ar fi majorate semnificativ

Potrivit unei analize realizate de specialiştii din Direcţia de Politică monetară a Băncii Naţionale a României (BNR), prezentată de Răzvan Stanca, impactul asupra creşteri PIB al cheltuielilor guvernamentale este nesemnificativ în cazul cheltuielilor de investiţii, în timp ce impactul creşterii salariilor va fi favorabil, dar limitat.

Stanca explică acest fenomen şi prin gradul de deschidere al economiei, arătând că la o investiţie publică de un milion de euro este foarte posibil ca 900.000 de euro să plece în afara ţării, prin importuri.

Cheltuielile de personal, „un multiplicator fiscal semnificativ“

"Dintre componentele agregatului de cheltuieli utilizat, cheltuielile de personal par a fi cele care conduc la un multiplicator agregat semnificativ", se arată în concluziile acestui studiu.

Cu alte cuvinte, singura cheltuială pe care o poate face Guvernul pentru a susţine marginal creşterea economică este cea salarială. Nici în acest caz, însă, creşterea multiplicatorului fiscal nu mai este semnificativă pe termen mediu şi lung, ceea ce înseamnă că o creştere salarială poate susţine economia pe un termen limitat, după care devine doar o povară perpetuată pentru bugetul de stat.

Cristian Popa: impact marginal în preţuri al creşterii accizelor

Efectul majorării accizelor se va resimţi marginal în preţurile de consum de anul viitor întrucât economia este sub potenţial, iar efecte de runda a doua, de scumpiri în spirală, ar fi fost posibile doar în cazul unor sporuri salariale semnificative, afirmă viceguvernatorul BNR Cristian Popa.

Pe de altă parte, el a arătat că estimarea BNR pentru creşterea economică din 2014 se plasează în jur de "2%, 2% şi ceva", fiind important cum se va completa creşterea bazată pe exporturi, care încep să decelereze.
Potrivit viceguvernatorului Popa, banca centrală are în vedere pentru anul viitor o producţie agricolă normală, care să nu mai contribuie la fel de puternic la formarea PIB ca în acest an.

În aceste condiţii, prognoza de creştere economică are în vedere o revigorare treptată a consumului individual şi o creştere a investiţiilor, inclusiv printr-o absorbţie mai bună, care şi-a mai revenit în ultima perioadă.

Popa a precizat, însă, că până în prezent investiţiile au o contribuţie negativă la creşterea PIB din acest an.

Guvernul aşteaptă încasări de cinci miliarde de lei din noile taxe

Guvernul crede că va încasa anul viitor venituri de aproape cinci miliarde lei din noile impozite, schimbarea regimului de impunere pentru întreprinderile mici şi mijlocii, modificarea modului de calcul al accizelor, creşterea salariului minim brut pe economie şi extinderea bazei de calcul a contribuţiilor de sănătate.

Guvernul a decis să majoreze anul viitor salariul minim brut de la 800 de lei la 900 de lei în două tranşe.
De asemenea Executivul a va creşte până la 10% salariile profesorilor debutanţi şi va acorda burse medicilor rezidenţi în cuantum de aproximativ 150 de euro pe lună.

Totalul încasărilor care vor fi astfel atrase de Guvern se ridică la 4,96 miliarde de lei, din care cea mai mare sumă, de 4 miliarde de lei, va fi colectată din stabilirea unui mod de calcul al accizelor în lei, actualizat cu inflaţia (ceea ce va aduce un plus de venituri de 1,1 miliarde de lei), interzicerea practicării vânzărilor cu prime la produsele accizabile tutun şi alcool (246 de milioane de lei), creşterea accizelor la benzină (810 milioane de lei), la motorină (1,8 miliarde de lei) şi petrol lampant-kerosen (1,6 milioane de lei).